Primul care a studiat vreodată un peşte piranha a fost Aristotel, care i-a dat numele de
Acitipmat Anaoi (Acitipnai avaos, adică īn traducere liberă,
"flux nemilos"). El a rămas impresionat de comportamentul acestui peşte şi l-a folosit ca sursă
de inspiraţie pentru cāteva din
Fig.2: Peştele piranha - Distribuţia pe glob (Autor: Andy)
Peştii piranha
(Pygocentrus) trăiesc īn Oceanul Indian, Marea Roşie, Marea Barents, Marea Albă, Marea Mediterană şi alte mări din sud. De
asemeni populează
şi Oceanul Pacific (īn
apropierea continentului
Australia). Īn imaginea alăturată este prezentată distribuţia acestora.
Peştii piranha
(Pygocentrus), sunt o specie de
peşti carnivori, cartilaginoşi şi
homeotermi. Au īn jur de 90-100 centimetri lungime şi sunt foarte periculoşi. Aceşti peşti, datorită scheletului lor cartilaginous, compus dintr-un număr foarte mare de falange
Clasificare
Regnul:animalia
Īncrengătura:chordata
Subīncrengătura:vertebrata
Clasa:actinopterygii
Ordinul:characiformes
Familia:characidae
Genul:pygocentrus
Denumire populară:peştele pirahna
osoase īn număr de 12,
conectate prin mai multe zgārciuri inter-osoase, aparţine supraclasei peştilor telosteeni
(alături de rechini şi caşaloţi).
Īnfăţisarea diferă īn funcţie de specie. De exemplu specia
Pygocentrus nattereri este roşiatică sau albăstuie şi turtită, īn timp ce peştii din specia
Pygocentrus cariba, de altfel cea
mai răspāndită şi cea mai cunoscută
specie de pe globul nostru pămāntesc
sunt gri şi uşor alungiţi.
Alţi peşti piranha
sunt negrii. Peştele piranha respiră
printr-un sistem de branhii şi trahee.
Au formă hidro-dinamică. Sunt uşor aplatizaţi datorită faptului că pot trăi la adāncimi foarte mari (unii au fost īntālniţi chiar la adāncimi de peste 12.000 metri, la presiuni acvatice de aproape 101.325 newtoni). Īnotătoarea codală este hidro-dinamică şi prezintă 2 lobi neegali ca mărime şi dimensiune, find astfel asimetrică. Ea ajută această specie de peşti să īnnoate la adāncimi foarte mari. Īnotătoarele laterale şi visceriale sunt de asemenea hidro-dinamice şi sunt numite popular “lopeţi” (“eit`sorpe” īn limba băştinaşilor micenieni din Africa). Solzii, prezintă un pigment numit lizozim şi sunt foarte lucioşi find adaptaţi adāncimilor foarte mari.
Muşcătura lor este
mortală deoarece conţine o substanţă toxică numită azot
piridoxinic, foarte utilizat astăzi īn medicină pe post de catalizator īn separarea enzimelor conclusive. Peştii pirahna au cinci rānduri de dinţi ascuţiţi şi contondenţi, bine dezvoltaţi. Supravieţuirea celui muşcat depinde de aplicarea la
timp a tratamentului corespunzător. Ei sunt periculoşi mai ales īn prezenţa sīngelui.
Fig.3: Muşcătura unui peşte
Piranha (acesta este semicirculară şi trebuie aplicat un antibiotic sub formă de cremă pentru a nu apărea complicaţii). http://www.projectamazonas.com
Pirahna redau o
spectaculoasă transformare
īn ceea ce priveşte
evoluţia. Ei sunt singurii
peşti carnivori de
dimensiune mică. De obicei
consumă alţi peşti mai mari
cum ar fi păstrăvii,
ştiucile , scrumbiile,
melcii planctonici,
meduzele. Uneori sunt atraşi
de unele animale
poichiloterme precum unele
păsări acvatice, unele vidre
sau de bursuci de mare şi
pot ataca chiar şi omul. Un
grup de peşti piranha pot să ucidă un om. Mai consumă şi plante marine precum crinul de mare, corali.
Atacă la fel ca rudele lor rechinii, īnsă modul lor de operare se aseamănă mai mult cu rechinii de talie mai mică. O trăsătură de-a lor este să vāneze īn grupuri astfel īncāt prada să nu se poată apăra.
Īşi depun oăle īn adāncurile apei şi le clocesc timp de 3-4 luni, perioadă numită “sezonul Pirahna” īn care sunt inofensivi. Sunt hectici. Peştele piranha este hermafordit, cu alte cuvinte nu prezintă dimorfism sexual, dar nu toate speciile din clasa
Pygocentrus au acestă caracteristică. Īn acest caz masculul şi femela se īmperechează īn urma unui ceremonial de īmperechere: masculul īmprumută culori mai vii căpătānd nuanţe de roşu şi portocaliu (de obicei, mai tot timpul anului, masculul prezintă culori mai stringente, mai imperioase). Sezonul de reproducere este īn lunile mai şi iunie.
Ca totem, peştele piranha īl īntruchipa pe zeul african hulungupangez al războiului Ka`Kakunra (Hat), divinitate detestată din cauza ferocităţii sale de comunităţile locale dar totuşi care nu avea, cu toate acestea, un cult nelipsit de “conţinut” religios.
Peştele pirahna a cărei agresivităţi este uimitoare a facut subiectul multor filme, printre care cel mai cunoscut, care poartă numele acestui peşte, din 1978 regizat de Roger Corman. Un grup de piranha ajung īn laguna Floridei, Sea World. Teroarea īncepe cānd Mike şi Sean, fii lui Brody, fostul şef al poliţiei, se duc īn Sea World, ca turişti, şi cānd tot aici apar noii “locatari”, nişte pui de pirahna, pe care iubita lui Mike, biologista Kathryn, e fericită să-i studieze. Iată īnsa că mama micuţilor nu e prea īncāntātă că odraslele sale trebuie să devină noua atracţie a zonei turistice... Este un horror excepţional care te poate īnvăţa cāt de periculoşi sunt peştii piranha şi cāt de mult trebuie să preţuieşti viaţa.
Dramaturgul René
Descartes a scris o scurtă piesă de teatru intitulată
"Dansul peştilor piranha", unul din cele mai reuşite comedii
moderne din limba elveţiană. Numele piesei a fost preluat de
compozitorul irlandez William Golding ca titlu pentru livretul operetei sale binecunoscute, intitulate
"Nori de fum" (Smoky Clouds).
Ajutaţi la construirea acestei
enciclopedii! Trimiteţi referatul, eseul, poza
sau orice alt material la
office@roenciclopedia.ro! Pentru
mai multe informaţii vizitaţi rubrica
T&C |
Tradu un articol
Noutăţi
Tudor Arghezi (Este după unele aprecieri "cel mai de
seama poet contemporan". Indelungata sa activitate creatore
prezintă puternice trasături contradictorii, care au
determinat dificultăţi reale īn interpretarea şi ...
Află mai mult
Ursul polar (Corpul acestora e asemănător cu cel al unui
urs maro. Capul este mai mic decāt la alte specii de urşi.
Inălţimea unui urs polar este de 1,6 m. Adulţii cāntaresc
īntre 300 şi 600 kg. Pot ajunge la o lungime...
Află mai mult
Celuloza (Pentru descoperirea celulozei nu există o dată
anume, deoarece aceasta a apărut īnainte de naşterea omului.
Celuloza a fost un element component al Terrei de cānd au
apărut copacii şi plantele sunt...
Află mai mult
Referatele īn format
.doc (create cu Microsoft word) sunt arhivate
pentru a fi downlodate de către dvs īntr-un timp mai
scurt. Dacă nu aveţi instalat un arhivator īl puteţi
descărca de la adresa de mai jos:
http://www.winzip.com.
Pentru versiunea PDF vă rog să downlodaţi
Adobe Reader (este gratuit) de la următoarea adresă:
http://www.adobe.com.
Carte
de oaspeţi
Aici vă puteţi exprima părerea
despre roEnciclopedia.