Morometii (Comentariu)

I. Introducere

Roman obiectiv traditional, "Morometii" se constituie ca o capodopera a literaturii romanesti postbelice. Caracterul traditional al cartii este pus in evidenta prin accentul care cade pe desfasurarea epica, pe organizarea echilibrata a secventelor narative a caror inlantuire urmareste desfasurarea cronologica. Perspectiva narativa^(1*) este unica, cea a unui narator omniscient, prezent, obiect, impertial.

II. Geneza

Romanul lui Marin Preda ia nastere in urma unui proces indelungat de creatie care presupune ca si in cazul lui Liviu Rebreanu exercitii pregatitoare precum povestiri sau nuvele, astfel opere precum "La camp", "Salcamul", "Calul" sunt proze din volumul de debut "Intalnirea din pamanturi".

Ele vor constitui nucleul epic necesar dezvoltarii celor mai impotante episoade ale romanului "Morometii". Volumul I este publicat 1955, iar cel de-al doilea abia in 1967, in urma unui proceas elaborat  care a intentionat sa armonizeze liniile epice aparent divergente.

III. Semnificatia titlului

"Morometii" desemneaza destinul individual al unei familii taranesti din Campia Dunarii prin relevarea caracterului universal al acestor experiente, dar si al specificitatii romanului.

IV. Tema

Este sociala, dar vizeaza sublinierea unei obsesii a creatorului privind raporturile dintre realitate, sdevar si istorie. Motivul central al cartii este timpul care are valente specifice in cazul confruntarii cu constiinta personajului central, Ilie Moromete si a intregii colectivitati.

V. Compozitia

Compozitia primului volum este simetrica coordonata de motivul timpului care initial este rabdator cu oamenii imprimand actiunii o miscare lenta, iar in final "numai avea rabdare cu oamenii", precipitand actiunea.

VI. Subiectul

Incipitul^(2*) este expresia unui timp armonios si a unui spatiu traditional. Sunt fixate coordonatele spatio-temporale veridica "in Campia Dunarii cu cativa ani inaintea celui de-al doilea razboi mondial se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare, iar viata se scurgea aici fara conflicte mari".

Secventa narativa^(3*) cu care romanul debuteaza este aceea a intoarcerii familiei Morometilor de la camp. Actiunile membrilor acesteia sunt centrifuge anuntand viitoarea destramare a familiei. Catrina este preocupata de pregatirea cinei, baietii cei mari merg in grajd pentru a se odihni, fetele se duc la scaldat, Niculae are grifa de oi, iar tatal, Ilie Moromete iese la drum pe stanoaga cautand prilej de a intra in vorba cu oricine.

Spirit contemplativ, meditativ, hranit din placerea de a analiza lumea in cele mai intime resorturi ale ei, cu o inteligenta ascutita, rece, personajul principal, Ilie Moromete, ilustreaza statutul taranului roman, iubitor al valorilor traditionale, al familiei si a proprietatii taranesti - pamantul.

Disimularea adevaratelor intentii este arma cu care Moromete incearca sa se impotriveasca unei lumi mult prea stramte si prea conformiste pentru puterea lui de intelegere a lucrurilor. Semnificativ in acest sens este episodul^(4*) in care vecinul sau, Balosul ii cere sa-i vanda salcamul din spatele casei, iar Moromete ironic il anunta ca la noapte ploua si ca o sa faca o gramada de grau.

Cu valoare morfologica pentru viata traditionala romaneasca, secventa narativa a cinei taranesti este anticipativa. Ea prefigureaza conflictul dintre Ilie Moromete si copii sai, dintre fratii mai mari si Catrina. Acest conflict va duce la destramarea unitatii familiale si mai apoi la pierderea prosperitatii taranesti. In mod simbolic "locul lui Moromete este pragul celei de-a doua odai de unde stapanea cu privirea pe fiecare" pe cand locul Catrinei este "langa oalele cu mancare si langa copii ei facuti cu Moromete. "Pe partea dinspre usa "ca si cand ar fi fost gata oricand sa se scoale de la masa si sa plece afara" stau PAraschiv, Nila si Achim.

Scena taierii salcamului este simbolica deoarece arborelel reprezinta un axis mundi al satului traditional. Acest episod atrage dupa sine restrangerea universului morometian care devine meschin in dimensiunile sale. Pare ca viata satului si-a pierdut coordonata sacra, s-a demitizat.

Amenintarile mari, plata foncierii, datoriile la banca devin imposibil de contracarat. Cei trei frati vitregi, Paraschiv, Nila si Achim, instigati de Guica, sora mai mare a lui Ilie Moromete, tind sa paraseasca familia, sa iasa de sub autoritatea paterna.

Persanajul central traieste cu pasiune darinta pastrarii celor doua iluzii care ii dimensioneaza viata: unitatea familiala si proprietatea taraneasca. Pentru prima data in istoria literaturii romane un taran este infatisat in ipostaza celui care face eforturi pentru a-si pastra pamantul si nu in ipostaza in care lupta pentru a-l dobandi. In acest fapt consta si diferenta majora dintre cele doua personaje exponentiale pentru categoria taranului roman: Ion si Ilie Moromete. Moromete intelege sa munceasca pamantul care asigura prosperitatea intregii familii si nu banuieste ca universul sau intim, armonios va fi subminat chiar de catre cei care ii sunt apropiati ei.

Instigati de Guica, fratii vitregi, Paraschiv, Nila si Achim vor fugi la Bucuresti cu oile si apoi cu caii. Dezamagit, neintelegand adevarata motivatie a fiilor sai, Ilie Moromete intra intr-un lung proces de metamorfoza din care va ramane doar "chipul lui de huma arsa facut odinioara de Din Vasiliu". Sufletul acestuia intra intr-un proces de pietrificare oglindind conflictul interior. Cea mai mare amenintare pentru Ilie Moromete este tirania istoriei capabila sa spulbere orice iluzie a armoniei "trei ani mai tarziu izbucnea cel de-al doilea razboi mondial, timpul nu mai avea rabdare".

VII. Finalul

Considerat cea mai importanta realizare a romanului postbelic, "Morometii", isi impune originalitatea printr-o adanca dimensiune psihologica. Arta narativa^(5*) consta in stilul indirect-liber, in voiciunea dialogului, pitorescul portretisticii si in subtextul ironic. Marin Preda este practic primul autor al literaturii romane care reuseste sa sondeze analitic sufletul taranului.

(1*) Perspectiva narativa: Perspectiva narativa: este un concept operational cerut des in subiectele de bacalaureat. Se refera la perceperea de catre un subiect (narator sau personaj) a lumii sau universului fictional prezent in text, cu alte cuvinte relatia care se stabileste intre cel care povesteste si povestire. astfel naratorul poate fi omniscient si omniprezent, personaj-narator, narator "martor" sau naratiune la persoana I si a III-a.

(2*) Incipitul: este un concept operational cerut des in subiectele de bacalaureat si anume e secventa introductiva a textului narativ unde sunt prezentate spatiul, timpul actiunii, comentariul naratorului sau unele personaje.

(3*) Secventa narativa: un concept operational cerut des in subiectele de bacalaureat. Este o componenta a discursului narativ si este relatarea unei singure intamplari.

(4*) Episodul: este un concept operational cerut des in subiectele de bacalaureat. In acest context, in cadrul unei naratiuni, el reprezinta un eveniment din lantul evenimentelor care constituie actiunea unei opere. Sensul initial este de actiune secundara dintr-o opera dramantica sau epica, lagata de actiunea principala, dar avand o anumita independenta fata de aceasta.

(5*) Arta narativa: este un concept operational cerut des in subiectele de bacalaureat si inseamna particularitatile care il disting pe un autor de ceilalti; ceea ce il face unic. Se mai numeste stil sau registru stilistic.

Altele:

Caracterizarea lui Ilie Moromete, personaj principal in romanul "Morometii" de Marin Preda

Top | Romana | Index

Daca doriti sa citati aceasta pagina in alte publicatii web sau reviste (nu mai mult de 10 randuri) trebuie sa mentionati sursa: "roEnciclopedia - prima enciclopedie romana online, Romana, "Morometii" de Marin Preda (Comentariu), ©2002-2007, conceputa de Ioana Radu, http://www.roenciclopedia.ro" si sa trimiteti un e-mail la adresa office@roenciclopedia.ro care contine locul unde a fost publicat articolul dumneavoastra.