Lipidele

Lipidele simple se mai numesc şi grăsimi. Acestea reprezintă eteri compuşi ai acizilor graşi. Etimologia cuvântului lipide este "lipos" provenit din limba greacă unde înseamnă grăsime, gras. Ele se găsesc sub formă de emulsii, iar uneori sunt depozitate în cantităţi mari în diferite celule (celulele adipoase sau din unele seminţe de floarea soarelui, rapiţă etc.). Sunt insolubile în apă, dar solubile în solvenţi organici.

II. Structura lipidelor

Structura lipidelor este liniară sau în formă de inel, iar unele sunt aromatice. Pot fi flexibile sau rigide. Prezintă un caracter polar şi anume o parte nepolară sau hidrofobă şi nu interacţionează cu apa, iar cealaltă polară (ex: colesterolul, unde grupul polar este -OH, hidroxil). Pot să aibă o "coadă", două (ex: în imaginea alăturată este prezentată o fosfolipidă) sau trei. Aceasta este compusă din atomi de carbon şi hidrogen. În componenţa lipidelor intră lecitina şi colesterolul. Spre deosebire de grăsimi neutre, aceste substanţe nu au însuşiri energetice. Lecitina este compusa din glicerina, acizi grasi, acid fosforic si colina. Are rolul de a mări rezistenta organismului împotriva substanţelor toxice, stimuleaza eliminarea bilei, sinteza eritrocitelor si a hemoglobinei. Lecitina face parte din fosfolipide. Este sintetizată de catre toate celulele organismului. Necesarul zilnic de fosfolipide este de 5g. Surse de lecitina sunt galbenusul de ou, uleiurile vegetale nerafinate. Colesterolul face parte din grupa sterinelor şi intră în componenţa tuturor celulelor şi lichidelor organismului. Poate fi sintetizat din acid acetic (produs al metabolismului intermediar al glucidelor si lipidelor) în organism, dar pătrunde şi prin hrană. Minimum două treimi din colesterolul existent în organismul uman se formează în ficat sau în intestin, este prezent şi în creier, în glandele suprarenale şi în tecile fibrelor nervoase. Colesterolul din produse alimentare se dizolvă mai greu decât colesterolul endogen. Uleiurile vegetale contin fosfolipide şi sitosterina care micşorează nivelul colesterolului din sânge. Sitosterina împiedică absorbţia colesterolului în intestin prin formarea de compuşi greu solubili. Continutul limitat al colesterolului în ratia alimentara face să sporească sinteza lui în organism. Lipoproteinele sunt agenţii ce transportă colesterolul în sistemul circulator. Este responsabil pentru atacurile cardiovasculare, arterioscleroză şi o mulţime de alte boli, dar are însă un rol esenţial în menţinerea stării de sănătate a corpului. Efectele benefice ale acestuia sunt: colesterolul existent în piele este convertit, sub acţiunea razelor solare ultraviolete în vitamina D; contribuie la metabolizarea carbohidraţilor (cu cât ingerăm mai mulţi carbohidraţi, cu atât cantitatea de colesterol produsă de organism este mai mare); este principalul furnizor de hormoni steroizi suprarenali, ca de exemplu cortizonul; intră în componenţa tuturor membranelor din organism şi este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini şi feminini.

III. Rolul lipidelor

Rolul lipidelor este de a furniza energie fiind esenţiale în funcţionarea organismelor vii.

I. Introducere

II. Structura lipidelor

III. Rolul lipidelor

IV. Bibliogarfie