Poezia face parte din prima etapa de creatie
stanesciana, fiind cuprinsa in volumul "O viziune a sentimentelor" aparut
in 1964. In acest volum iubirea apare ca o stare extatica, modalitate de
integrare in armoniile universului.
"Leoaica tanara, iubirea"
este metafora subinteleasa care prin dezvoltarea apozitiva pune in
analogie trasaturile leoaicei tinere cu sentimentul erotic. Acestea sunt
puterea, frumusetea, agresivitatea si ferocitatea. Determinantul "tanara"
exprima experienta dolescentina a iubirii, moment inaugural al fiintei.
Debuteaza cu metafora "leoaica tanara ... iubirea" a carei actiune este
agresiva, brusca, fapt relevat semantic prin verbul "mi-a sarit".
Perfectul compus sugereaza o actiune trecuta, incheiata
in momentul
vorbirii, semn al asumarii sentimentului. Fata devine astfel
expresia trairilor interioare.
Iubirea afolescentina presupune asteptare
si potentarea
tensiunii sufletesti. Sugestive sunt verbul la perfect simplu "pandise",
determinantul "in incordare" si adverbul "mai demult". Epitetul "coltii
albi" dezvalui puritatea iubirii adolescentine, iar puterea
si
agresivitatea sunt exprimate prin intermediul verbului "coltii albi mi i-a
infipt in fata / M-a muscat leoaica azi de fata".
In strofa a II-a se
imagineaza o cosmogonie in care natura are atributele perfectiunii
si ale
armoniei fiind redimensionata in functie de intensitatea sentimentului "si
deodata in jurul meu, natura / Se facu un cerc de-a dura / Cand mai larg,
cand mai aproape / Ca o strangere de ape". Metafora "strangere de ape"
sugereaza prin oglindire, armonizarea naturii cu trairea erotica.
Imaginea centrala a acestei etape de creatie este
constituita de miscarea ascensionala, sugestia aspiratiei catre absolut
"si privirea in sus tasni / Curcubeu taiat in doua". Dragostea este
corporalizata prin implicarea tuturor simturilor: privirea, auzul, simtul
tactil.
Reflecta metamorfoza geografiei
fiintei prin asumarea experientei iubirii. Substantivele "spranceana",
"tampla", "barbie" definesc chipul, dar "Mana nu le mai
stie", semn al
schimbarilor radicale.
In ultima strofa a poeziei actiunea brusca, agresiva a leoaicei - iubire - a fost
inlocuita cu "miscarile viclene". Cunoasterea
in plan erotic presupune
maturizare, fapt relevat prin epitetul "leoaica aramie". Oximoronul
"desert in stralucire" subliniaza existenta umana care pana atunci fusese
arida, iar acum devine incarcata de stralucire.
Repetitia din finalul poemului "inc-o vreme,
inc-o vreme" urmata de punctele de suspensie accentueaza nedeterminarea
temporala si aspiratia continua a omului de a cunoaste iubirea.
Ajutati la construirea acestei enciclopedii! Trimiteti referatul, eseul, poza sau orice alt material la office@roenciclopedia.ro! Pentru mai multe informatii vizitati rubrica T&C | Tradu un articol