Glossa (Comentariu)

I. Introducere

II. Semnificatia titlului

Termenul "glossa" are doua acceptii: una provine din limba greaca iar cealalta din latina unde termenul inseamna explicatia data pe marginea unui text. In Evul Mediu la curtile spaniole glossa devine specie a genului liric cu forma fixa. Alte poezii cu forma fixa sunt: sonetul, rondelul si gazelul.

III. Tema

Este filozofica si cuprinde adevaruri general valabile formulate cu o mare putere de abstractizare a ideilor.

IV. Compozitia

Poezia cu forma fixa e alcatuita din o strofa tema sau strofa nucleu care va fi reluata cu ordinea inversa a versurilor in finalul textului. Pe langa aceste doua strofe fiecare vers tema va fi explicat, glossat intr-un numar egal de strofe.

V. Strofa I (Strofa tema)

Cuprinde adevaruri general valabile, genomice exprimate in versuri pereche. "Vreme trece, vreme vine / Toate-s vechi si noua toate" dezbat tema filozofica a trecerii implacabile a timpului unde trecutul si viitorul se reduc la un prezent etern. Raul si binele, cele doua valori morale ale lumii devin punct de reper existential de aceea omul nu trebuie sa-si faca iluzii pentru ca in lume totul e zadarnicie. Atitudinea recomandata este aceea a detasarii spirituale fiindca viata e un continuu izvor de suferinta idee preluata din filozofia stoica.

VI. Strofa a II-a

Glosseaza versul de debut al strofei tema, dezbatand motivul latin, vanitas vanitatum omnia vanitas preluat din "Ecleziastul" biblic si care arata ca totul in lume e zadarnicie. Pentru a renunta la aceste tentatii ale vietii, omului de rand ii este recomandata detasarea spirituala si retragerea din vartejul vietii pentru o mai buna cunoastere a sinelui, idee de sorginte socratica "Tu aseaza-te deoparte regasindu-te pe tine".

VII. Strofa a III-a

Strofa a III-a a poeziei se centraza in jurul metaforei "recea cumpana a gandirii" care propune ca atitudine cugetarea, meditatia, ratiunea deoarece trebuie respinsa tentatia placerilor vietii sugerata prin intermediul metaforei "masca fericirii". Totul in viata se poate repeta fiindca nimic nou nu e sub soare "toate-s vechi si noua toate".

VIII. Strofa a IV-a

Porneste de la motivul lumii ca teatru in care omul este un simplu spectator de aceea el trebuie sa adopte detasarea sceptica pentru a discerne binele si raul din lume.

IX. Strofa a V-a

Reduce viitorul si trecutul la clipa prezenta evidentiind motivul latin "traieste-ti clipa" asociat cu imginea din Ecleziast a zadarniciei zadarniciilor (Vanitas vanitatum omnia vanitas).

X. Strofa a VI-a

Reia ideea lumii ca teatru unde existentele sunt piese care se repata iar oamenii in efemeritatea lor simple masti ce stau sub semnul timpulului de aceea indemnul este "Nu spera si nu ai teama".

XI. Strofa a VII-a

Prezinta relatia omului de geniu cu societatea ostila adevaratelor valori. Reprezentative sunt cuvintele cu sens periorativ "miseii", "nataraii" de aceea atitudinea recomandata este aceea a stoicismului, conceptie filozofica ce consta in indurarea tuturor greutatilor vietii, in neimpotrivirea raului din lume.

XII. Strofa a VIII-a

Este o ampla comparatie mitologica si face referire la episodul intoarecerii lui Ulise in Ithaca, moment cand prin cantecul lor sirenele vrajesc auzul muritorilor facandu-i sa paraseasca realitatea "ca un cantec de sirena / Lumea intinde lucii mreje / Ca sa schimbe actorii in scena / Te momeste in varteje." Omul trebuie sa se fereasca de orice tentatie si sa-si urmeze destinul indiferent care ar fi acesta.

XIII. Strofa a IX-a

Prezinta o alta conceptie filozofica ce surprinde ideea ca omul este masura tuturor lucrurilor din univers. Atitudinea recomandata in "Glossa" este ataraxia (concept filozofic al Antichitatii care consta in dorinta omului de a atinge perfectiunea sufleteasca prin detasare de greutatile vietii). Prin ataraxie se ajunge la starea de Nirvana adica la intelepciunea suprema obtinuta prin autocontemplare.

XIV. Strofa a X-a

Ultima strofa consta in reluarea strofei tema cu ordinea inversa a versurilor adancind in felul acesta adevarurile general valabile ale lumii. In aceasta ultima etapa de creatie Eminescu renunta la folosirea procedeelor artistice prin fenomenul stilistic numit de Tudor Vianu "scuturatea de podoabe". De asemenea cuvintele fac parte din fondul principal de cuvinte sau lexicul popular facand astfel accesibile tuturor oamenilor adevarurile filozofice.

Altele:

Epigonii de Mihai Eminescu

Luceafarul de Mihai Eminescul

Luceafarul de Mihai Eminescu, Autoare: Angel

Oda in metru antic de Mihai Eminescu

Revedere de Mihai Eminescu

Top | Romana | Index

Daca doriti sa citati aceasta pagina in alte publicatii web sau reviste (nu mai mult de 10 randuri) trebuie sa mentionati sursa: "roEnciclopedia - prima enciclopedie romana online, Romana, "Glossa" de Mihai Eminescu (Comentariu), ©2002-2007, conceputa de Ioana Radu, http://www.roenciclopedia.ro" si sa trimiteti un e-mail la adresa office@roenciclopedia.ro care contine locul unde a fost publicat articolul dumneavoastra.