roEnciclopedia - Universul tau de informatii

 
Prima enciclopedie romanã onlineCautare:
Despre roEnciclopediaUpload

Enigma Otiliei (Comentariu)

Referat: WORD; PDF

de George Calinescu

Autoare: Ioana

...Sumar

Introducere

Semnificatia titlului

Tema

Compozitia

Subiectul

Incheiere

I. Introducere

Intuitia, simtul observatiei, cultura vasta, dar si indemanarea si talentul de scriitor il recomanda pe George Calinescu drept un creator care aspira la totalitate. In romanele sale "Enigma Otiliei", "Bietul Ioanide", "Scrinul negru" autorul se va arata interesat de teme precum: mostenirea, cariera, parvenitismul, relatia dintre omul de geniu si societate.

Romanul a fost publicat pentru prima oara in anul 1938  si ridica inca de la inceput probleme privind incadrarea lui intr-un curent literar. Structura, compozitia si personajele, arhitectura naratoriala, o serie de pasaje lirice demostreaza ca romanul este in acelasi timp clasic, romantic si realist, dar nu lipsesc nici elemente baroce. Cele mai pregnante influente sunt totusi din realismul critic balzacian. In perioada interbelica, tehnica balzaciana, proustiana, stendhaliana dobandisera un mare prestigiu prin creatia Hortensiei Papadat –Bengescu, Camil Petrescu si George Calinescu.


Despre George Calinescu...

(1899-1965)

George Calinescu este teoreticianul romanului realist romanesc.

El respinge proustianismul si opteaza pentru romanul realist balzacian, epic si obiectiv, clasic.

Universul sau liric are la baza prezentarea veridica a realitatii contemporane cu teme precum banul, mostenirea, parvenirea. Analizeaza societatea in care traisete creand "specii sociale", personaje complexe, prin limbaj, fapte, relatiile cu ceilalti. Este deosebit de atent la detalii si descrieri (fizionomia, cadrul ambiant). Atitudinea sa este critica, sobra, obiectiva.

II. Semnificatia titlului

"Enigma Otiliei" a fost numit initial "Parintii Otiliei" in tentativa de ilustrare a paternitatii, specifice balzacianismului, insa editorul ii va schimba titlul cu gandul ca, sugerand o posibila enigma a fetei, cititorii vor fi atrasi si cartea va avea un succes garantat.Tanarul Felix lasa sa se inteleaga ca Otilia ar avea un astfel de mister feminin.


III. Tema

Tema romanului este sociala, oferind o imagine ampla a societatii bucurestene de la inceput de secol al XX-lea. Ea evidentiaza trei aspecte de factura balzaciana, si anume mostenirea, paternitatea si parvenitismul. Scriitorul isi propune sa realizeze mai multe "studii de caz",dar firul epic demonstreaza ca personajele lui Calinescu sunt concomitent tipuri caracteriologice, dar si individualitati. Autorul omniscient si omniprezent isi creioneaza de la inceput eroii si acestia vor evolua, in stil clasic, cu o consecventa caracteriala perfecta. Mai mult, destinul personajelor este inplicit o urmare a calitatilor si defectelor pe care ei le contureaza in cuprinsul cartii. Mos Costache se defineste de la inceput ca un avar si astfel se va comporta pana moarte. Felix Sima este ambitionistul profesional care va deveni in final un medic celebru.


IV. Compozita

Compozita romanului "Enigma Otiliei" este simetrica, armonioasa, deoarece cartea incepe cu vorbele memorabile ale batranului Costache Giurgiuveanu "Aici ..Aici .. nu sta nimeni" si se incheie cu revenirea lui Felix in strada Antim pentru a constata ca acolo "nu sta nimeni". Arhitectura romanului este clasica, prin echilibru.


V. Subiectul

Incipitul precizeaza, in maniera realista, timpul "iulie 1909" si spatiul de desfasurare – casa lui Costache Giurgiuveanu din strada Antim. Ratiunile epicului implica insa si alte spatii, astfel ca se patrunde in sfera familiei Tulea, in casa lui Leonida Pascalopol, la mosia acestuia din Baragan, in casa Georgetei sau a  lui Stanica Ratiu. Mediile sunt balzaciene, diverse: negustori, afaceristi, industriasi, curtezane, parveniti, ceea ce da o imagine ampla a unei societsti care se inchina zeului ban.

Secventa epica a jocului de carti ilustreaza intreaga gama a tipologiilor balzaciene, conturate din perspectiva personajului martor Felix Sima. Acesta este fiul doctorului militar Iosif Sima de la Iasi. Ramas orfan, (ii moare intai mama, apoi tatal) este sub tutela lui Mos Costache, un fel de unchi prin alianta. Tanarul, inca minor, vine la Bucuresti pentru as continua studiile, iar prima intrevedere cu tutorele sau este ialarianta. Cand ajunge in strada Antim, unde locuia Mos Costache, batranul avar il intampina cu afirmatia stupefianata "…nu ,nu sta nimeni aici ,nu cunosc ..". Interventia Otiliei il salveaza pe tanarul timid, aflat aproape in pragul deznadejdii. In scena jocului de carti, eroul are in fata ochilor persoanele care ii vor zbuciuma putinul timp ramas pana la majorat. Il cunoaste pe rafinatul Pascalopol, prietenul lui Costache Giurgiuveanu si protectorul Otiliei, apoi clanul Tulea, familia Aglaei, sora batranului avar care avea un sot senil si trei copii: Olimpia, casatorita cu avocatul “fara procese“ Stanica Ratiu, Aurica, o fata batrana, obsedata de matrimoniu, si Titi, intr-un fel, un retardat mintal.

In casa lui Mos Costache se infiripa idila plina de inedit dintre Felix si Otilia. Casa lui Giurgiuveanu are o viata ciudata pentru ca totul se coordoneaza zgarceniei batranului: interiorul slab luminat, mobilele adunate de ocazie, peretii scorojiti, scarile care scartaie. Totul necesita reparatii, iar acestea nu se fac din avaritie. Casa este intr-o puternica antiteza cu camera Otiliei, plina de lucruri scumpe si de bun gust, toate furnizate de generosul Pascalopol.

Tipologia personajelor aduce in prim-plan cele mai bizare caractere : mos Costache si Aglae – avizi dupa castig, Pascalopol – blazat si dezinteresat, Aurica – anosta, obsedata de casatorie, ajunsa fata batrana, Simion Tulea, senil, inofensiv si taciturn. Jocul de carti este un bun prilej pentru etalarea gandurilor malitioase ale Aglaei care ironizeaza, jigneste cu premeditare atat pe Otilia, cat si pe Felix. Acesta observa avaritia batranului unchi, cochetaria Otiliei, rautatea si meschinaria Aglaei, devenind in timp un interiorizat. Fata de Pascalopol, eroul-martor are sentimente contradictorii: il respecta, se revolta impotriva lui sau il uraste, in conformitate cu atentia pe care i-o acorda Otilia acestui elegant mosier.

Otilia, enigma romanului, este cand un copil zburdalnic, plin de candoare si sensibilitate, cand o femeie matura, cu atitudini stranii. Vizita facuta la mosia lui Pascalopol, in Bragan, este un tablou romantic al unui peisaj agrest, de tip barbian, ce se constituie ca un décor pentru idila dintre Felix si Otilia. Plecarea la Paris a fetei insotita de  rafinatul mosier il consterneaza pe Felix. Aceasta perioada este pentru tanar o etapa de formare a personalitatii, deoarece Stanica se erijeaza in protector al baiatului, introducandu-l in diferite medii sociale. Astfel, Felix strabate aceasta etapa alaturi de curtezana unui general, Georgeta. Revenirea acasa a Otiliei  face ca declaratiile de dragoste sa fie si mai pronuntate, desi tot asa de pure si frumoase ca mai inainte.

Idila celor doi apare ca un fenomen candid, opus vietii meschine a clanului Tulea, secondat de Stanica Ratiu, care manifesta un vadit interes pentru ceea ce face Costache Giurgiuveanu cu banii. Dezumanizat sub influenta nefasta a banului, batranul nutreste sentimente de afectiune fata de Otilia. In consecinta, incerca sa-i construiasca o casa, dar o face cu materiale refolosibile si cu eforturi proprii, fara a angaja  zidari. Gestul ii este fatal, fiindca ii provoaca primul atac cerebral. ”Familia” interesata "sa nu iasa un ac din casa", pune stapanire pe locuinta si il pazeste pe batran. Cu un instinct de supravietuire uimitor, motivat tot de avaritie, Mos Costache isi revine dupa accidentul vascular si incepe sa se intereseze de sanatate. Casa este spionata sistematic de Stanica. Acesta apare si dispare fara motiv, colportand stiri dintr-o locuinta in alta. Cand Costache are a doua criza, Stanica profita de scurta absenta a Otiliei si a lui Felix si ii fura batranului banii de sub saltea. Din aceasta cauza, avarul moare. Familia il ingroapa cu o oarecare fala. Intr-o situatie dilematica ramane Otilia, pentru care mos Costache nu apucase sa depuna la banca decat 100.000 de lei. Ea refuza casatoria cu Felix pe motiv ca ar fi o piedica in calea realizarii sale profesionale. Intr-una din zile, fata paraseste casa.

Finalul romanului este semnificativ, deoarece Felix il intalneste pe Pascalopol, mult imbatranit, care ii arata o fotografie a unei alte Otilii, a Otiliei blazate, fara urama de mister feminin, de enigma, casatorita acum cn un conte spaniol. Felix ajunge un medic celebru, profesor universitar si realizeaza o casatorie fericita. O ascensiune spectaculoasa are Stanica. Devenit bogat, acesta o paraseste pe Olimpia, se casatoreste cu Georgeta si ajunge om politic.

Simetric, eroul observator Felix se intoarce pe strada Antim si revede casa lui Mos Costache, lasata in paragina, amintindu-si de replica batranului, acum adevarata :"Aici nu sta nimeni".

Marele merit al lui Calinescu se releva in primul rand in modul cum romancierul isi construieste personajele. Acestea sunt definite in spiritul realismului balzacian, deducandu-se caracterul si preocuparile lor din modul in care se imbraca, dupa mediul ambiant, dupa preferintele pentru jocuri de societate sau intruniri familiale.

Calinescu realizeaza in "Enigma Otiliei" tipuri si individualitati: Mos Costache – tipul avarului, Aglae –“baba absoluta, fara cusur in rau“, dominata si ea de avaritie, Aurica – tipul fetei batrane, obsedata de casatorie, Simion Tulea – tipul senilului, al ramolitului, Titi Tulea – tipul retardatului, Stanica Ratiu – tipul parvenitului, iar Felix – tipul orfanului, al ambitiosului profesional. Pascalopol si Otilia sunt individualitatile cartii. Pe Leonida Pascalopol il unicizeaza strania dragoste pentru Otilia: "n-am prea stat ca sa disting ce e partern si ce e viril in dragostea mea".

Otilia e mai mult un simbol al feminitatii decat un personaj. Eterica, sensibila, capricioasa, ea e totusi matura, avand un mod filosofic de a-i privi pe oameni si de a le observa viata.


VI. Incheiere

Romanul lui Calinescu reprezinta romanul total, atat ca forma artistica, cat si din punctul de vedere al continutului. El este o fresca a societatii romanesti de la inceput de secol XX, cand se pun in miscare energii pentru ocuparea unui loc comod si important  in contextul social.


Top | Romana | Index

 

Daca doriti sa citati aceasta pagina in alte publicatii web sau reviste (nu mai mult de 10 randuri) trebuie sa mentionati sursa: "roEnciclopedia - prima enciclopedie romana online, Romana, "Enigma Otiliei" de George Calinescu (Comentariu), ©2002-2007, conceputa de Ioana Radu, http://www.roenciclopedia.ro" si sa trimiteti aici un e-mail care contine locul unde a fost publicat articolul dumneavoastra.

Adaugã
Ajutati la construirea acestei enciclopedii! Trimiteti referatul, eseul, poza sau orice alt material la office@roenciclopedia.ro! Pentru mai multe informatii vizitati rubrica T&C | Tradu un articol
Publicitate


publicitate reclama pe site-ul nostru

Pentru publicitate pe acesta
pagina, click Aici.

Download

Referatele in format .doc (create cu Microsoft word) sunt arhivate pentru a fi downlodate de catre dvs intr-un timp mai scurt. Daca nu aveti instalat un arhivator il puteti descarca de la adresa de mai jos: http://www.winzip.com.

Pentru versiunea PDF va rog sa downlodati Adobe Reader (este gratuit) de la urmatoarea adresa: http://www.adobe.com.

Carte de oaspeti
Aici va puteti exprima parerea
despre roEnciclopedia.
 
AcasaSelectare domeniuCautareContact
© Copyright 2002-2007 roEnciclopedia. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii.
Webmistress: Ioana Radu