Literatura pasoptista (1825-1830) se dezvolta sub semnul
romantismului european si abunda in adaptari dupa scriitori straini, in special
dupa autori francezi. Curentele literare sunt asimilate simultan, iar programul
lor nu este diferentiat strict. Notiunile de plagiat, pastisa sau compilatie nu
sunt intelese ca insusire frauduloasa a unor subiecte sau teme literare, ci ca
pe un gest de “bon ton” , considerand un act de noblete apropierea de modelele
europene.
Lipsa de inventie si imaginatie ce acopera o buna
parte a literaturii pasoptiste este si ea un reflex al parcugerii unei etape de
tranzitie in care literatura romana isi cauta calea spre originalitate.
Scriitorii pasoptisti sunt angrenati in activitatile politice si diplomatice,
sunt preocupati de pregatirea revolutiei de la 1848 si gandesc, in perspectiva,
Unirea Principatelor. Treptat literatii incep sa aiba constiinta necesitatii
unei literarturi proprii. Receptivitatea sporita fata de literaturile
occidentale s-a manifestat si la nivelul curentelor elaborate mai ales de
scriitorii francezi. Experienta romantica in cultura romana este mediata de
modelele europene.
Astfel, nu lipsit de relevanta este sincronismul
aproape perfect dintre manifestul romantismului francez, formulat stralucit de
Victor Hugo in “Prefata“ la drama “Cromwell”(1827) si articolul
–program ,”Introductie “, publicat de Mihail Kogalniceanu in revista “Dacia
Literara”(1840).
Desi Kogalniceanu nu elaboreaza o poetica
propriu-zisa a romantismului romanesc, el formuleaza cateva recomandari de bun
simt, dorind realizarea unei literaturi proprii, autentice, care sa ne
propulseze in randul valorilor europene. Specifica romantismului romanesc este angajarea
in
istorie, slujirea cu ardoare a idealurilor politice ale vremii.
Temele si motivele recomandate de "Dacia literara - Programul romantismului romanesc" isi gasesc ecoul
in creatiile
scriitorilor pasoptisti: fantezia creatoare, aspiratia catre absolut; Sporirea viziunii interioare, eliberarea imaginatiei de constrangeri; Spiritul rebel care-i pune
in conflict cu
societatea, interesul pentru mitologiile orientale, evaziunea in timp si spatiu.
Revista “Dacia Lietrara” apare la Iasi
in 1840 sub indrumarea lui Mihail Kogaliniceanu, iar titlul ei este
simbolic, exprimand ideea unitatii nationale prin literatura. Mihail Kogalniceanu, ca om politic
si
diplomat, intrevede posibilitatea reunirii scriitorilor din cele 3 Principate
pentru realizarea unirii politice, vis al tuturor romanilor.
Revista programatica “Dacia Literara“
isi propune sa
stimuleze creatia originala si sa adopte un spirit critic obiectiv. Programul revistei
si cateva directii estetice sunt
prezentate in primul numar, ”Introductie”, scris si publicat de Mihail
Kogalniceanu. Articolul debuteaza cu o trecere in revista a tuturor
publicatiilor ce apareau in Principate la acea data, subliniind in acealsi timp
caracterul mult prea provincial al unor publicatii precum: ”Albina romanesca”,
“Curierul romanesc”, “Foaie pentru minte, inima si literatura“.
Pornind de la ideea ca “insusirea cea mai de pret a
unei literaturi este originalitatea”, M. Kogalniceanu condamna traducerile,
considerandu-le “o manie primejdioasa pentru ca omoara in noi duhul national”.
Aceasta afirmatie trebuie inteleasa ca respingere doar a imitatiei servile, a
superficialitatii si a lipsei de originaliate.
O literatura autentica, originala nu ar putea exista
in afara specificului nostru national, de aceea sunt recomandate ca surse de
inspiratie folclorul, istoria si frumusetile patriei :”Istoria noastra are
destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile
noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi
sujeturi de scris, fara sa avem trebuinta pentru asta sa ne imprumutam la alte
natii.”
O ideea programatica a acestui articol–manifest este
aceea a realizarii “unei limbii si a unei literaturi comune pentru toti.” Se
impune astfel necesitatea unui spirit critic obiectiv pentru a inlatura
mediocritatea unor productii:”Critica noastra va fi nepartinitoare :Vom cirtica
cartea, iara nu persoana, vrajmasi ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari in
judecatile noastre literare.”
Desi a avut o aparitie scurta, doar 3 numere, revista
“Dacia literara” a format un curent de opinii critice si estetice care aveau sa
duca la realizarea unei literaturi autentice, apropiata ca valoare cu creatiile
europene. Aici sunt publicate opere celebre precum “Buchetiera de la Florenta “
a lui Vasile Alecsandri, ”Alexandru Lapusneanul “ si “Cantece populare ale
Moldovei “ ale lui Costache Negruzzi ,”Anul 1840 “ al lui Grigore Alexandrescu.
In spiritul “Daciei Literare “, cu un program
si o
estetica asemanatoare, au aparut in epoca revistele “Propasirea “, condusa de
Mihail Kogaliniceani si Ion Ghica si “Romania Literara “scoasa de Vasile
Alecsandri. Literatura promovata de aceste publicatii a castigat
in originaliate si profunzime, apropiindu-se tot mai clar de valoarea artistica
a literaturii occidentale.
Ajutati la construirea acestei enciclopedii! Trimiteti referatul, eseul, poza sau orice alt material la office@roenciclopedia.ro! Pentru mai multe informatii vizitati rubrica T&C | Tradu un articol
