Conflicte in proza lui Liviu Rebreanu

Eseu 2-4 pagini: Scrie un eseu structurat cu tema "Conflicte in proza lui Liviu Rebreanu". Cerinţe: limita spaţiu 2-4 pagini; perspectiva narativa in proza lui Liviu Rebreanu; particularitaţi ale construcţiei subiectului si discursului narativ (timpul, persoana, perspectiva narativa); referire la cel puţin un roman cu identificarea conflictelor; personajele si evoluţia conflictelor; tragismul. Romane alese: "Padurea spanzuraţilor" si "Ion".

Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc moder obiectiv. Scriitor ardelean acesta se situeaza in directa descendenţa a lui Ioan Slavici si Ion Agarbiceanu. Rebreanu isi situeaza creaţia intre continuitate si ruptura in tradiţia prozei romanesti. Nuvele acestuia sunt un bun exerciţiu in vederea capodoperelor de mai tarziu.

Universul creator rebrenian cuprinde trei dimensiuni artistice. Prima este evidenţiata in tema rurala ce dezbate problema pamantului (ex.: nuvelele "Rafuiala", "Zestrea", "Prostii" si romanele "Ion" si "Rascoala"). A doua tema fundamentala este aceea a razboiului ce prezinta criza constiinţei unui erou intelectual (ex.: nuvelele "Iţic Strul dezertor", "Catastrofa" si romanul "Padurea spanzuraţilor"). A treia tema e prezentarea orasului cu dramele slujbasilor marunţi si viaţa politica (ex.: romanele "Gorila", "Jar").

Creaţia Rebreniana este realista datorita descrierilor sociale si perspectivei obiective cu influenţe naturaliste (ereditaţi tarate si scene de de violeţa maxima), dar si cu trasaturi moderniste (epicul este supus analizei psihologice, este prezent un erou intelectual care traieste acut o criza a constiinţei si problema razboiului).

"Padurea spanzuraţilor" si "Ion" reprezinta doua dintre capodoperele acestuia. "Padurea spanzuraţilor" surprinde tragedia razboilui in care este implicata constiinţa intelectualului Apostol Bologa. Perspectiva naratoriala in acest roman este viziunea "dindarat" in care naratorul stie totul despre personaje. Acest lucru este reliefat de cunoasterea de catre acesta a trecutului lui Apostol Bologa, a fost influenţat de mama sa extrem de religioasa si de educaţia patriotica primita de la tatal sau, dar si ceea ce simte acesta. Cand Apostol Bologa se declara mandru de a fi facut parte din curtea marţiala care il judecase pe ceh tirania privirii comandantului sau "se prelinse in sufletul lui Apostol ca o imputare dureroasa".

Romanul "Ion" dezbate problema pamantului din perspectiva individuala. Este prezenta aceeasi viziune "dindarat". Naratorul cunoaste gandurile personajului principal, Ion, ("Ana, slabuţa, uraţica, dar cu pamanturi; Florica fata frumoasa, dar saraca"), trecutul personajului (Zenobia avusese pamanturi, dar le risipise din cauza casatoriei cu un fecior sarac caruia nu-i placea sa munceasca). De asemeni cunoaste gandurile Anei "In schimb Ana nu se gadea decat la dansul. Uitate erau acum rusinea si bataile si suferinţa, ea nu stie nici de planuri, nici de viclesuguri".

Timpul este elementul cel mai important astfel acţiunea romanului psihologic "Padurea spanzuraţilor" are drept cadru spaţial Ardealul in timpul primului razboi mondial, cand soldaţii aparţinand celor mai diferite atnii au fost obligaţi sa lupte impotriva conaţionalilor, pentru a servi unor ţeluri imperialiste straine. Personajul principal al acestui roman este intelectualul Apostol Bologa. Cadrul desfasurarii acţiunii in romanul "Ion" este tot ardealul si anume satul Pripas cu apariţia simbolica a drumului la inceputul ţi sfarsitul romanului. Protagonistul romanului se incadreaza in categoria ţaranului stapanit de patima pamantului.

Conflictul in opra lui Rebreanu se sfarseste cu drame astfel in romanul "Padurea spanzuraţilor" este reprezentat de imposibilitatea lui Apostol Bologa de a urma interesele Imperiului Austro-Ungar si anume sa comita un fraticid. Era fiul unui avocat patriot din Ardeal, descendent al unei familii de moţi, in care generaţii intregi luptasera pentru afirmarea drepturilor populaţiei majoritare din Transilvania, va trai o drama similara cu cea a miilor de soldaţi ramasi anonimi. Acest lucru reprezinta si tragismul romanului deoarece intre execuţia lui Svoboda si cea petrecuta in maniera identica a lui Bologa, se deruleaza simetric conflictul romanesc. Dintr-un judecator, nedrept la inceput, protagonistul intamplarilor tragice va deveni el insuţi victima, inţelegand ca e de preferat o moarte timpurie, insa demna, alternativei de a supravieţui, degradandu-se moral.

In "Ion" conflictul este reprezentat de dorinţa de pamant si dorinţa de iubire. Tragismul situaţiei se datoreaza inadecvarii cuplurilor sentimentale. Astfel, Ana BAciu fusese sincer iubita de George, care o curtase asiduu pana in momentul in care are dovada relaţiei trupesti cu Ion. Fiica lui Baciu nu-l iubise, dar i-a fost recunoscatoare pentru atenţia acordata si se supusese un timp, voinţei paterne. Ana se lasa impresionata insa de Iona si spera cu naivitate in pretinsele lui afirmaţii de atasament pentru ea astefl Ion devine responsabil moral de sinuciderea Anei. Pentru a se razbuna, George se casatoreste cu fiica vaduvei lui Maxim, cea mai saraca fata din sat, nu din dragoste ci din dorinţa de a-l contraria pe Ion si de a se razbuna pe rivalul sau. Si el isi asuma riscul de a se insura cu o fata despre care ţia sigur ca nu l-a iubit niciodata.

Simetria iniţiala dintre posibilele cupluri este tulburata de reacţiile si ambiţiile contradictorii ale personajelor: Ion si Florica se potrivesc atat prin frumuseţe, harnicie, pasiunea impartasita reciproc, cat si prin situaţia lor materiala modesta pe cand Ana si George aparţin unor familii instarite si, fara sa straluceasca, se stimeaza ca prieteni si se inrudesc printr-o concepţie similara a vieţii. Unirea neadecvata a perechilor realizata prin tradarea sentimentelor reale, le aduce nefericire si provoaca tragedii: Ana renunţa de bunavoie la viaţa, Ion plateste cumplit indecizia sentimentala si incapacitatea de a alege ferm "glasul pamantului" sau pe acela "al iubirii", George va ajunge in detenţie, iar Florica ramane ca si vaduva.

Liviu Rebreanu a reprezentat un deschizator de drumuri in proza moderna stilul sau remarcandu-se prin prezenţa frazelor ample, bolovanoase, de expresie greoaie, specifica sciitorilor ardeleni. Stilul e anticalofil, incadrandu-se in linia autorilor realisti Flaubert, Zola.

Conflicte in proza lui Liviu Rebreanu

(aplicatie realizata pe romanele "Ion" si "Padurea spanzuratilor" de Liviu Rebreanu)