Caracterizarea lui Ilie Moromete

Roman obiectiv traditional, "Morometii" se constituie ca o capodopera a literaturii romanesti postbelice. Caracterul traditional al cartii este pus in evidenta prin accentul care cade pe desfasurarea epica, pe organizarea echilibrata a secventelor narative a caror inlantuire urmareste desfasurarea cronologica. Perspectiva narativa^(1*) este unica, cea a unui narator omniscient, prezent, obiect, impertial.

In definirea acestei personalitati complexe semnificativa este secventa narativa^(2*) a adunarii din poiana fierariei lui Iocan. Ilie Moromete se constituie ca un reper esential al universului traditional rural, motiv pentru care nici una dintre intrunirile duminicale nu incepe in absenta lui. El citeste si comenteaza in maniera personala evenimentele de politica interna si externa raportandu-le la microuniversul unui sat din campia Dunarii. Tendinta este de ridiculizare si de satirizare a celor citite. Astfel regele iese in curtea papatului cu plugul la arat, iar nemtii implicati in razboiul civil din Spania sunt asemanati cu doi consateni aflati in conflict.

Disimularea adevaratelor intentii este arma cu care Moromete incearca sa se impotriveasca unei lumi mult prea stramte si prea conformiste pentru puterea lui de intelegere a lucrurilor. Semnificativ in acest sens este episodul^(3*) in care vecinul sau, Balosul ii cere sa-i vanda salcamul din spatele casei, iar Moromete ironic il anunta ca la noapte ploua si ca o sa faca o gramada de grau.

Cu valoare morfologica pentru viata traditionala romaneasca, secventa narativa a cinei taranesti este anticipativa. Ea prefigureaza conflictul dintre personajul principal si copii sai, dintre fratii mai mari si Catrina. Acest conflict va duce la destramarea unitatii familiale si mai apoi la pierderea prosperitatii taranesti. In mod simbolic "locul lui Moromete este pragul celei de-a doua odai de unde stapanea cu privirea pe fiecare" pe cand locul Catrinei este "langa oalele cu mancare si langa copii ei facuti cu Moromete. "Pe partea dinspre usa "ca si cand ar fi fost gata oricand sa se scoale de la masa si sa plece afara" stau PAraschiv, Nila si Achim.

Scena taierii salcamului este simbolica deoarece arborelel reprezinta un axis mundi al satului traditional. Acest episod atrage dupa sine restrangerea universului morometian care devine meschin in dimensiunile sale. Pare ca viata satului si-a pierdut coordonata sacra, s-a demitizat. Amenintarile mari, plata foncierii, datoriile la banca devin imposibil de contracarat. Cei trei frati vitregi, Paraschiv, Nila si Achim, instigati de Guica, sora mai mare a lui Ilie Moromete, tind sa paraseasca familia, sa iasa de sub autoritatea paterna.

Persanajul central traieste cu pasiune darinta pastrarii celor doua iluzii care ii dimensioneaza viata: unitatea familiala si proprietatea taraneasca. Pentru prima data in istoria literaturii romane un taran este infatisat in ipostaza celui care face eforturi pentru a-si pastra pamantul si nu in ipostaza in care lupta pentru a-l dobandi. In acest fapt consta si diferenta majora dintre cele doua personaje exponentiale pentru categoria taranului roman: Ion si Ilie Moromete. Moromete intelege sa munceasca pamantul care asigura prosperitatea intregii familii si nu banuieste ca universul sau intim, armonios va fi subminat chiar de catre cei care ii sunt apropiati.ei

Cand trebui sa plateasca foncierea el joaca aceeasi comedie inteligenta a disimularii adevarului intentionat lasandu-i pe agentii fiscali sa astepte punandu-i sa taie chitanta pentru a replica dispretuitor "N-am". Cand in final plateste 1000 de lei traieste satisfactia aproape copilareasca de a-i fi pacalit pe agenti fiindca ii ramasesera 200 de lei. Din acestia nu se gandeste sati plateasca datoriile ci isi ridica o poarta noua, simbol al triumfului si al prosperitatii in fata comunitatii din care face parte.

In relatia cu celelalte personaje imaginea lui Moromete este aceea a unui neinteles in "suceala lui", asa cum il caracterizeaza sotia sa Catrina. Este temut de copii sai care incearca sa scape de sub autoritatea paterna, iar de ceilalti reprezentanti ai comunitatii este admirat. Doar Cocosila pare ca nutreste aceleasi idealuri.

Perspectiva panoramica asupra satului include si alte destine taranesti precum cel al Polinei, fiica lui Balosu care fuge cu Birica, un fecior sarac al lui Tugurlan.

Instigati de Guica, fratii vitregi, Paraschiv, Nila si Achim vor fugi la Bucuresti cu oile si apoi cu caii. Dezamagit, neintelegand adevarata motivatie a fiilor sai, Ilie Moromete intra intr-un lung proces de metamorfoza din care va ramane doar "chipul lui de huma arsa facut odinioara de Din Vasiliu". Sufletul acestuia intra intr-un proces de pietrificare oglindind conflictul interior. Cea mai mare amenintare pentru acesta este tirania istoriei capabila sa spulbere orice iluzie a armoniei "trei ani mai tarziu izbucnea cel de-al doilea razboi mondial, timpul nu mai avea rabdare".

(1*) Perspectiva narativa: Perspectiva narativa: este un concept operational cerut des in subiectele de bacalaureat. Se refera la perceperea de catre un subiect (narator sau personaj) a lumii sau universului fictional prezent in text, cu alte cuvinte relatia care se stabileste intre cel care povesteste si povestire. astfel naratorul poate fi omniscient si omniprezent, personaj-narator, narator "martor" sau naratiune la persoana I si a III-a.

(2*) Secventa narativa: un concept operational cerut des in subiectele de bacalaureat. Este o componenta a discursului narativ si este relatarea unei singure intamplari.

(3*) Episodul: este un concept operational cerut des in subiectele de bacalaureat. In acest context, in cadrul unei naratiuni, el reprezinta un eveniment din lantul evenimentelor care constituie actiunea unei opere. Sensul initial este de actiune secundara dintr-o opera dramantica sau epica, lagata de actiunea principala, dar avand o anumita independenta fata de aceasta.

Altele:

Comentariu "Morometii" de Marin Preda

Top | Romana | Index

Daca doriti sa citati aceasta pagina in alte publicatii web sau reviste (nu mai mult de 10 randuri) trebuie sa mentionati sursa: "roEnciclopedia - prima enciclopedie romana online, Romana, Caracterizarea lui Ilie Morometepersonajul principal, ©2002-2007, conceputa de Ioana Radu, http://www.roenciclopedia.ro" si sa trimiteti un e-mail la adresa office@roenciclopedia.ro care contine locul unde a fost publicat articolul dumneavoastra.