FirstCategoriiNext
Previous ArticoleLast

Ciocoii vechi şi noi (de Nicolae Filimon)

Imagini Ciocoii vechi şi noi (de Nicolae Filimon)

I. Date generale

Cu apariţia romanului "Ciocoii vechi şi noi" în 1863 proza românească încheie un traseu al căutărilor şi îşi găseşte adevărata vocaţie. Apărută mai întâi în foileton cartea va fi reluată în volum. Vocaţia de prozator a lui Nicolae Filimon, înclinaţia către ficţiunea îmbogăţită prin minuţiozitatea descripţiilor sociale e provenită din meseria sa de arhivar la arhiva statului.

II. Semnificaţia titlului

"Ciocoii vechi şi noi" înfăţişează o categorie socială, cea a boierului fanariot şi cea a boierului nou, de modă franţuzească aflată în plină ascensiune. Intenţia creatoare a autorului e dezvăluită în capitole distincte, dedicaţiunea şi prologul ce se integrează treptat în structura unitară a romanului.

III. Tema

Tematic opera urmăreşte destinul parvenirii lui Dinu Păturică şi decăderea bruscă a acestuia pe fondul schimbărilor sociale.

IV. Compoziţia

Cuprinde 32 de capitole cu titluri semnificative ce pot fi împărţite în trei categorii: unele care vizează firul epic ("Dinu Păturică", "Andronache Tuzluc"), altele cu rol esenţial în prezentarea unei fresce sociale de tip balzacian ("Muzica şi coregrafia în vremea lui Caragea") şi unele cu rol moralizator ("Ce se naşte din pisică şoareci mănâncă", "Nu iese fum fără să faci foc", "Cu rogojina aprinsă-n cap şi cu jalba-n proţap"). Textul se încheie în mod simetric cu epilog unde sunt subliniate consecinţele şi intenţia autorului.

V. Firul epic

Debutează cu venirea la curtea lui Andronache Tuzluc într-o zi de toamnă a lui Dinu Păturică fiul lui Ghinea Ot Bucov Sud Saac, trentilogofătul. Pentru început primeşte  modesta funcţie de ciubucciu "cu răbdare şi iuşchiuzarlâc" autoinstruindu-se acesta ajunge vătaf de curte pe lîngă fanariotul Andronache Tuzluc. Treptat intră în posesia averilor acestuia prezentându-i o contabilitate dublă. Dinu Păturică va fi ajutat de Chera Duduca, amanta lui Andronache şi de Chircostea Chiorul. Vânzătorul lui Tudor Vladimirescu, eroul intră în graţiile domnitoului Alexandru Ipsilant şi primeşte sub stăpânire administrarea a două judeţe, astfel parvine la averea lui Andronache Tuzluc.

Se căsătoreşte cu amanta acestuia dar setea de avere e tot mai mare de aceea măreşte birurile ţăranilor. Acesta e punctul culminant al ascensiunii pe scara parvenirii lui Dinu Păturică. Blestemul părintesc marchează începutul decăderii. În finalul firului epic propriu-zis categoria eroilor pozitivi şi cea a personajelor negative se întâlnesc. Binele e reprezentat de banul C, Maria şi vătaful Gheorghe va fi recompensat intrând în graţiile domnitorului pământean Grigore Ghica în timp ce răul adică Dinu Păturică, Ghera Duduca, Chircostea Chiorul şi Alexandru Tuzluc va fi pedepsit în mod exemplar.

În paralel cu firul epic sunt prezentate scene de viaţă socială veridică ce urmăresc avântul artelor la începutul secolului al XIX - lea în �ara Românească. Semnificative sunt capitolele "Muzica şi coregrafia în vremea lui Caragea" şi "Italiana în Algir". Capitolele cu titlu paremiologic "Nu iese fum fără să faci foc", "Cu rogojina aprinsă-n cap şi cu jalba-n proţap" au rol moralizator. Cu o structură mozaicată romanul evidenţiază moravuri ale vremii prin zugrăvirea luptei dintre bine şi rău, o operă socială de tip balzacian prin precizia detaliilor de vestimentaţie şi a obiceiurilor de înscăunare al domnilor şi nu în ultimul rând un roman senzaţional, popular prin surprinderea destinului de excepţie al eroului Dinu Păturică.

VI. Arta narativă

Romanul lui Nicolae Filimon evidenţiază precizia informaţiilor sociale, aptitudine izvorâtă din meseria de arhivar la arhivele statului, autenticitatea portretelor literare şi culorea locală rezultată din îmbinarea registrelor stilistice (arhaisme, împrumuturi greceşti şi turceşti, limbaj popular şi neologisme). Din punct de vedere al curentului literar "Ciocoii vechi şi noi" e un roman realist deoarece urmăreşte tema parvenirii, dar şi fiindcă redă în mod veridic aspecte ale societăţii române de la începutul secolului al XIX-lea. Influenţele clasiciste ale operei constau în intenţia moralizatoare, justiţiară, prin lupta dintre bine şi rău încheiată cu triumful binelui. Elementele romantice sunt prezente în destinul de excepţie al personajelor Andronache Tuzluc şi Dinu Păturică.
Afiseaza detaliiAscunde detalii
cristinastory.com

Scroll