PreviousCategoriiLast
FirstArticole Next

Celula vegetală

Imagini Celula vegetală

I. Date generale

Celula vegetală este unitatea fundamentală de structură şi funcţională a plantelor. Studierea la microscopul optic a celulelor din diferite ţesuturi care alcătuiesc corpul plantelor a permis cunoaşterea unora dintre constituenţii celulari. Cu ajutorul microscopului electronic citologia a progresat considerabil. Folosind acest mijloc înaintat de investigaţie, s-a ajuns la descoperirea structurii de bază a fiecărui organit celular în parte şi totodată a funcţiilor pe care le îndeplineşte. Celula vegetală este o celulă eucariotă.

Unele ciuperci au corpul format dintr-o singură celulă (unicelulare). În acest caz aceasta îndeplineşte toate funcţiile vitale, inclusiv reproducerea, dar cea mai mare parte a plantelor au corpul alcătuit din mai multe celule şi se numesc pluricelulare, unde diferitele funcţii sunt realizate de grupuri de celule diferenţiate şi specializate care formează ţesuturi.

II. Formă

Celulele vegetale au formă variată, plantele inferioare, unicelulare au aspect sferic, oval, cilindric sau eliptic, iar cele superioare ca urmare a funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească sunt stelate, fusiforme, poliedrice, sferice. Diversitatea formelor celulare determină încadrarea acestora în două mari categorii şi anume parenchimatice (cu axele egale sau aproape egale şi colşurile rotunjite) şi prozenchimatice (cu axul longitudinal mai mare decât cel transversal).

III. Dimensiune

Este determinată de funcţiile pe care le îndeplinesc şi de mediul în care se dezvoltă. Variază şi în funcţie de tipul celulei. La bacterii dimensiunea este cuprinsă între 0.6-0.8 µ, la algele unicelulare 20 µ (µ=microni), iar la plantele superioare poate varia de la 0.004mm la 550mm. Unele celule vegetale sunt foarte mari şi sunt vizibile cu ochiul liber precum cele de protocală sau din fructul de pepene.

IV. Structură

Celula vegetală eucariotă este alcătuită din organite celulare care se pot împărţi în două categorii şi anume protoplasmatice (euplasmatice - acestea fiind citoplasma, nucleul, nucleolul, plastidele) şi neprotoplasmatice. Ele formează protoplastul sau conţinutul viu şi neviu al celulei.

Constituenţii celulei vegetale:

Structura celulei vegetale
 Structura celulei vegetale
(1) Membrana celulară;
(2) Peliculă plasmatică (plasmalemă sau ectoplasmă);
(4) Cloroplaste (Plastide);
(5) Nucleoli;
(6) Nucleu;
(7) Picături de ulei;
(8) Cromoplaste (Plastide);
(9) Vacuolă;
(10) Meat;
(11) Cristale de săruri minerale;
(12) Amiloplaste (Plastide);
(13) Condriozomi.
 
Celula vegetală are structura asemănătoare cu cea animală numai că aceasta nu prezintă cili, centrioli sau lizozomi. Constituenţii celulari specifici plantelor sunt: plastidele, vacuolele şi peretele celular.











Membrana celulară (1)
Vezi articolul "Membrana celulară".

Peretele celular (3)
Este specific celulelor vegetale, bacteriilor şi ciupercilor. El se formează cu participarea membranei plasmatice, fiind alcătuit din molecule lungi de celuloză grupate în mănunchiuri, înglobate într-o matrice formată din pectină şi hemiceluloză. La ciuperci este format din chitină. Este o importantă cale de transport, fiind permeabil pentru apă şi substanţe solide. Uneori pe faţa internă a peretelui primar, apare şi un perete secundar impregnat cu lignină, suberină etc. Acesta devine rigid şi foarte rezistent, un adevărat schelet al celulei. Prezenţa peretelui celular conferă celulelor vegetale forme regulate în comparaţie cu formele celulelor animale. Vezi articolul „Peretele celular”.

Nucleul (6)
Nucleul este activ în unele din principalele manifestări vitale ale celulei: diviziunea celulară, creşterea, transmiterea caracterelor ereditare, diferenţierea celulară, metabolismul anabolic, regenerarea, cicatrizarea rănilor. Are aspect sferic sau sferoidal, dar în funcţie de specie este şi fusiform (Vicia faba), amiboidal sau filamentos. Substanţele care îl alcătuiesc sunt ADN-ul (15%), RNA (13%), proteine (72%).

Nucleolul (5) (lat. Nucleolus = "nucleu mai mic")
Este un suborganit al nucleului. Are formă sferică şi apare numai în nucleele care se află în interfază.
 
Condriozomii (13)
În structura condriozomilor s-a găsit că spaţiul lor interior, compartimentat prin creste lamelare şi tuburi, are o suprafaţă funcţională foarte mare. Condriozomii poartă enzime, care intervin în unele serii de reacţii fundamentale (respiraţie, în procesele oxidoreducătoare, în cele catabolice ale metabolismului). Eliberând o cantitate mare de energie, ei se apreciază ca fiind "uzina energetică" a celulei.
 
Plastidele (4), (8), (12)
Plastidele sunt sferice sau ovale şi au rol în nutriţie.
Se cunosc trei tipuri:
  • cloroplaste (Au rol în fotosinteză şi prezintă membrană dublă. În interior se găseşte o masă fundamentală, numită stromă, şi o structură lamelară pe care se află discuri cu aspect de fişic de monede, numite grane, ce conţin clorofilă. În cloroplaste se găsesc numeroase enzime şi acizi nucleici.); (4)
  • cromoplaste (au în alcătuire pigmenţi galbeni, portocalii, roşii şi dau culoarea petalelor, fructelor); (8)
  • leucoplaste (sunt incolore şi au rol în sinteza şi depozitarea unor substanţe; cele care depozitează amidonul şi lipidele se numesc amiloplaste, respectiv oleoplaste). (12)
Plastidele (amiloplastele, proteoplastele) elaborează şi acumulează substanţe variate, iar cloroplastele participă activ în reacţiile fotosintetice.
 
Vacuolele (9)
Sunt vezicule pline cu suc vacuolar (o soluţie de săruri minerale, glucide, acizi organici, enzime). Ele se găsesc şi în celulele animale, dar sunt mai mici şi au caracter temporar (excepţie fac vacuolele digestive  de la unele protozoare şi spongieri). În celulele vegetale, vaculolele sunt mai mari şi au un caracter permanent. Poziţia, forma şi numărul vacuolelor variază cu vârsta şi tipul de celulă; în celulele îmbătrânite, ele se reduc ca număr şi ocupă întreaga celulă, împingând nucleul la periferie. Vacuolele au rol în nutriţie, depozitarea unor substanţe de rezervă precum şi în circulaţia apei şi eliminarea unor deşeuri celulare.

Sunt situate pe traiectul reticului endoplasmatic, menţin turgescenţa celulelor: prin sucul lor celular ajută la absorbţia apei cu săruri minerale din sol, care condimentează metabolismul celular. Vacuolele reţin excesul de apă din celule, conţin săruri minerale şi substanţe organice (glucide, acizi organici, uleiuri eterice, alcaloizi, taninuri).

Odată cu creşterea celulei vegetale se observă reducerea numărului de vacuole şi deplasarea nucleului spre marginea acesteia. Aceasta intră şi într-un proces de specializare apreciată după funcţia pe care o îndeplineşte în organism (protecţie, recepţie, susţinere).

 
Plasmodesmele
Prin plasmodesme se permite continuitatea citoplasmei şi schimbul de substanţe dintre celule. În celule se petrece şi procesul de înmulţire din care rezultă creşterea dimensiunilor pe care le au plantele, de la cele mici la cele foarte mari.

 

Celulele din corpul plantelor ajunse la maturitate sunt diferite ca formă, structură şi funcţie. Celulele de aceeaşi formă şi funcţie sunt grupate în ţesuturi. Din asocierea mai multor tipuri de ţesuturi rezultă organele (ex: rădăcina, frunzele, fructele) care compun corpul plantelor. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că spre deosebire de organismele unicelulare unde o singură celulă poate îndeplini toate funcţiile ce asigură existenţa acestora, la cele pluricelulare, o celulă pusă în afara organismului va dispărea.

 

Bibliografie

„Compendiu de anatomie şi fiziologie” de Gheorghe Mogoş, Alexandru Ianculescu, Editura �tiinţifică
"Atlas Botanic", Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti. Autori: Lucia Popovici, Constanta Moruzzi, Ion Toma
"Manual biologie", Editura All. Autori: Ioana Ariniş, Aurora Mihail, �tefan Viorel Costache
“Botanică”, de Prof. dr. M. Păun, Prof. Dr. E. Turenschi, Prof. Dr. S. Grigore, Conf. Dr. Luca Ifteni, Conf. Dr. C. Chirilă, Conf. Dr. V. Ciocârlan, �ef. Lucr. Dr. D. Pazmany, Conf. Dr. I. Moldovan, �ef. Lucr. Dr. Gh. Popescu, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 
“Citologie vegetală”, de Prof. Dr. Ion Anghel, Universitatea Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

 

 

Afiseaza detaliiAscunde detalii

Te-ar mai putea interesa si:

cristinastory.com

Scroll