PreviousCategoriiNext
Previous Articole Next

Varza

Imagini Varza

I. Date generale

Varza (lat. Brassica oleracea) este o plantă bienală, legumicolă din familia cruciferelor originară din zona Mării Mediterane. Este cunoscută de 4-5 mii de ani î.Hr. Era cultivată în Grecia Antică, iar în Evul Mediu era un aliment de bază pentru oameni. Din cenuşa frunzelor de varză se făceau unguente dezimfectante pentru răni. Romanii au apreciat-o pentru proprietăţile sale medicinale. Varza cultivată a fost obţinută din cea sălbatică (nu face căpăţână). Recent s-a descoperit că aceasta reduce riscul apariţiei cancerului mamar şi la colon. În România varza se cultivă în toate zonele, dar mai ales în estul şi vestul ţării.

II. Particularităţi morfologice şi anatomice

II.1. Rădăcina

Este pivotantă, prezintă ramificaţii laterale, răspândite la 40-50 cm şi este ca o „pompă aspiratoare” de apă.

II.2. Tulpina (1)

Se mai numeşte şi cocean şi în primul an de cultură este scurtă şi groasă. În al doilea an este ramificată şi înaltă atingând 150 cm.

II.3. Frunza (2)

Frunzele pot fi verzi-albăstrui, cenuşii sau roşii-violacee şi sunt strânse formând un mugure în primul an, iar în al doilea varza produce flori în raceme laxe. Sunt acoperite cu un strat de ceară şi conţin multă apă. Ele cresc pe cocean, primele se îndepărtează de acesta, iar restul rămân apropiate şi se învelesc una pe cealaltă în jurul mugurelui central. Acesta complet format se numeşte căpăţână.  În urma fotosintezei care are loc doar în frunzele verzi sunt produse substanţe hrănitoare care pătrund apoi în cele albe, de la baza coceanului. Cele din al doilea an, aflate la baza unei tulpini ramificate au peţiol, iar spre vârf frunzele nu prezintă peţiol.

II.4. Florile

Înfloreşte la începutul verii. Inflorescenţa are formă de ciorchine. Florile sunt mici şi prezintă 4 petale albe-gălbui sau violete în funcţie de soi. Perioada de înflorire este de 20-25 zile.

II.5. Fructul

Fructul este o silicvă cilindrică, de culoare brună, în interiorul căruia se află seminţele. Numărul de fructe pe plantă este ridicat.

II.6. Seminţele

Se găsesc în fruct în număr de 10-15.

III. Înmulţirea

Toamna se aleg căpăţânile mai mari care se scot din pământ împreună cu rădăcina. Se curăţă de frunzele exterioare şi se păstrează în pivniţe răcoroase până primăvara când se taie frunzele şi se obţin pentru plantare coceanul cu mugurele lui terminal. În al doilea an din mugurele terminal creşte o tulpină ramificată, înaltă. Florile sunt hermafrodite, iar polenizarea este alogamă.

IV. Factorii de mediu

Varza are nevoie de mari cantităţi de apă, un hectar necesită circa 100.000 de litri zilnic. Cel mai mare consum se înregistrează în faza de formare şi creştere a căpăţânilor. Irigarea este eficientă atunci când se aplică cantităţi mici de apă, dar cu frecvenţă mare astfel menţinându-se umiditate în sol. Nu este pretenţioasă faţă de temperatură, seminţele germinează la 3-4ºC, iar în faza de răsad plantele se dezvoltă bine la temperaturi de 10-20ºC. Trebuie să aibă lumină deoarece aceasta influenţează în mod direct creşterea căpăţânii şi a răsadului. Solurile favorabile sunt cele aluvionale, cernoziomurile sau brun-roşcate, cu textură lutoasă, bogate în humus şi substanţe minerale.

V. Soiuri

 

  • Varza de Bruxelles (Brassica oleracea gemmifera);
  • Varza creaţă (Brassica oleracea sabauda);
  • Varza roşie (Brassica oleracea, var. capitata forma rubra);
  • Varza albă (Brassica oleracea, var. capitata);
  • Varza pentru frunze.
Varza poate fi timpurie şi formează căpăţâna într-un timp scurt, iar varza de vară şi cea de toamnă într-un timp mai îndelungat.

a) Varză albă pentru producţie timpurie:

  • Delphy (55-65 zile)
  • Tucana (58-70 zile);
  • Parel F1 (85-89 zile);
  • Ditmark (100-110 zile, greutatea căpăţânii este de 1.5-2.5 kg);
  • Quisto F1 (114-120 zile);
  • Timpurie de Vidra (70-85 zile, formează căpăţâni globuloase, uşor turtite şi au o gretate de 1-1.5 kg).

b) Varză albă pentru producţie de vară:

  • Bronco F1 (121-124 zile);
  • Atria F1 (133-137 zile);
  • Gloria (120-135, se consumă în special proaspete, greutatea este de 2-2.5 kg);
  • Megaton (137-145 zile);
  • Lateman F1 (124-129 zile);
  • Licurişcă (120-140 zile, căpăţâna sferic turtită, verde-gălbuie, foarte îndesate, greutatea de 3-4 kg, rezistent la frig);
  • Producţie aproximativă: 40 kg/m2.

c) Varză albă pentru producţie de toamnă:

  • Măgura (145-150 zile);
  • Mocira (140-150 zile, greutatea 2-3 kg şi capacitate bună de păstrare);
  • De Buzău (165-175 zile, căpăţâni verzi-albăstruie, greutatea este de 5-8 kg).

 d) Varză roşie:

  • Roşie de Arieş (120-130 zile, semitârzie);
  • Cap de negru (145-155 zile, târzie).

 d) Varză creaţă:

  • Famosa F1 (95-105 zile);
  • Marilena (130-135 zile).

d) Varză de Bruxelles:

  • Târzie de Amayer;
  • Acropol F1;
  • Gabion F1.

VI. Cultivare

Pe câmp sau grădini
Varza cultivata
Fig.3: Teren cultivat cu varză, California, America
Este o plantă cu o mare capacitate de adaptare, se poate cultiva în toate zonele ţării chiar şi la o altitudine de 1500 metri. Înainte de cultivare se elimină resturile vegetale ale culturii premergătoare şi se administrează 30-40 kg/10m2 gunoi de grajd şi îngrăşăminte fosforice şi potasice. Se execută săpatul cu casmaua la 28-30 cm adâncime. Primăvara, la începutul lunii martie, se administrează îngrăşăminte chimice şi se modelează în straturi înălţate. Realizarea culturilor se face prin intermediul răsadului repicat în ghivece sau cuburi de 5x5 cm şi prin răsad nerepicat în cazul culturilor de vară şi toamnă produs pe straturi reci în câmp deschis. La plantare răsadul trebuie să aibă vârsta de 45-50 zile, 6-8 frunze şi grosimea la colet de 5-7 cm. Adâncimea la care trebuie îngropate este până la prima frunză.

Date privind înfiinţarea culturilor:

Cultura

Perioada de însămânţare

Perioada plantatului

Norme de seminţe

Numărul de plante la m2

Producţia în kg/m2

Kg/ha

g/10m2

Varză timpurie

20.I – 5.II

10.III-25.III

0,5

0,5

6,5

30-40

Varză de vară

1.III – 1.IV

20. IV – 15.V

0,5

0,5

5,5

40

Varză de toamnă

20.IV – 25.V

20.VI – 15.VII

0,5

0,5

4,5

50-80

Varză roşie

10.IV – 20.V

20.VI – 20.VII

0,5

0,5

5,5 - 6

30

Varză creaţă

20.I – 31.II

25.V – 20.VI

15.III – 20.III

15 – 20.VII

0,5

0,5

5,5 - 6

30-50

Varză de Bruxelles

10 – 25.IV

1 – 15.VI

0,5

0,5

3,6

4-10


 

 

 

Cultura

Perioada de însămânţare

Perioada plantatului

Norme de seminţe

Numărul de plante la m2

Producţia în kg/m2

Kg/ha

g/10m2

Varză timpurie

20.I – 5.II

10.III-25.III

0,5

0,5

6,5

30-40

Varză de vară

1.III – 1.IV

20. IV – 15.V

0,5

0,5

5,5

40

Varză de toamnă

20.IV – 25.V

20.VI – 15.VII

0,5

0,5

4,5

50-80

Varză roşie

10.IV – 20.V

20.VI – 20.VII

0,5

0,5

5,5 - 6

30

Varză creaţă

20.I – 31.II

25.V – 20.VI

15.III – 20.III

15 – 20.VII

0,5

0,5

5,5 - 6

30-50

Varză de Bruxelles

10 – 25.IV

1 – 15.VI

0,5

0,5

3,6

4-10


 

 

Lucrările de întreţinere efectuate sunt:
  • completarea golurilor la 3-4 zile de la plantare utilizând răsad de aceeaşi vârstă şi soi;
  • irigarea care se face dimineaţa primăvara, iar vara după masă. Se aplică 4-6 udări la intervale de 10-14 zile şi cu norme de 30-40 l/m2 cu precădere la plantare, la formarea rozetei de frunze şi perioada formării părţilor comestibile;
  • dacă se doreşte concomitent cu efectuarea irigării se pot aplica şi îngrăşăminte chimice, 1-2 fertilizări, se distribuie printre rânduri şi se încorporează prin praşile;
  • prăşitul se face până când plantele acoperă intervalul dintre rânduri.
Este recomandată aplicarea gunoiului de grajd (îngrăşăminte organice). De asemeni azotul are rol important în calitatea şi cantitatea obţinută alături de fosfor şi potasiu. Se recomandă aplicarea celor organice şi ½ din cele fosfatice şi potasice toamna, iar restul împreună cu 1/3 din cele azotate primăvara la pregătirea terenului.

În solarii, sere
Se cultivă varza timpurie. Se acoperă cu 10-12 zile înainte de plantare pentru a se încălzi solul. Răsadul se face în lădiţe de 1000-1500 pl/m2 după care se repică în ghivece sau cuburi nutritive de 5x5 cm. Distanţa de plantare la varza timpurie este de 45x35 cm în sere, 40x35 cm în solar şi 50x22 în tunele joase. Plantarea se face în perioada 25.XII – 10.I în sere, 1-15.III în solarii şi tunele joase. Se protejează cultura cu folie de polietilenă perforată pe întreaga suprafaţă sau la coamă.

VII. Boli şi dăunători

VII.1. Paraziţi (insecte)

Coropişniţa (Gryllotalpa vulgaris). Aceasta atacă rădăcina, distrugând-o.

 

Fluturele alb al verzei
Fig.4:  Fluturele alb al verzei
Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). Acesta depune ouă pe frunzele verzei, iar omizile rezultate afectează varza în mod direct deoarece acestea îi rod frunzele. Se mai numesc şi omizi desfoliatoare. Se combate cu Sinoratox 0.15%, Sumicidin 0.05%, Sumi-Alfa 0.05%, Diazol 0.1%.

 

Purecii verzei (Phyllotreta spp.)

Păduchele cenuşiu al verzei care se combate cu Decis 0.05%, Ekalux 0.1%, Divipan 0.1%.

Viespea verzei, molia verzei sau gărgăriţa tulpinii de varză.

VII.2. Boli

Buha verzei care se combate cu Sinoratox 0.15%, Sumicidin 0.05%, Sumi-Alfa 0.05%, Diazol 0.1%.

Limaxul cenuşiu se înlătură prin aplicarea de Metaldehida 20 kg/ha.

Hernia rădăcinilor care se combate cu Topsin 0.05%.

Putregaiul uscat

Mana verzei (Peronospora brassicae).

La fiecare tratament cu produse recomdate se adauga Detersin 0.15%, iar cu 10-15 zile înainte de recoltare nu se mai aplica tratamente fitosanitare.

Se face esalonat în 2-4 etape pe timp uscat, prin taierea partii comestibile (capatâna) cu 2-3 frunze protectoare.

  • Planta alimentara, cultivata cu mai multe varietati. Capatâna se consuma proaspata sau murata. Este bogata în calciu, fier si vitaminele C, A, B1, B2, PP. Din varza sau legume varzoase trebuie consumat 75g/zi, respectiv 27 kg anual, din care 80% este consumul în timpul iernii. Este apreciata pentru continutul ridicat în hidrati de carbon, saruri minerale, vitamine, substante azotoase. Se consuma tot timpul anului recomandata mai ales cruda sub forma de salata sau suc de varza;
  • Planta ornamentala;
  • Are efect terapeutic;
  • Este considerata o leguma-medicament;
  • Varza rosie se consuma îndeosebi în stare conservata.
În prezent consumul de varza este mai scazut în Europa de Vest si America, dar este o leguma de baza în Estul Europei. Din productia mondiala de varza 49% este obtinuta în Asia, 31% în Europa, 10% în tarile UE si 6% în America.

  • Gulia;
  • Rapita;
  • Ridichea;
  • Traista-ciobanului (planta salbatica).


Bibliografie

„Sfaturi practice pentru cultura legumelor” de Dr. Gheorghita Hoza, Colectia Practic Agricol, Editura Nemira 2003
„Biologie, Botanica”, Manual de Alexandru Dabija, Emil Sanielevici si Aglaia Ionel, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
„Horticultura (Legumicultura, Pomicultura, Viticultura, Floricultura)”  de Berar Viorel, Bala Maria, Draganescu Emil, Goian Mircea, Moisuc Alexandru, Nedelea Gabriel, Otiman Ion Paun, Palagesiu Ioan, Sala Florin si Sânea Nicolae, Editura de Vest, 2002
„Atlas botanic”

 

Afiseaza detaliiAscunde detalii
cristinastory.com

Scroll