Apa este unul din elementele predominante ale Terrei si are rol principal in supravietuirea organismelor. Marile si oceanele ocupa 71% din suprafata globului, aproximativ 361 milioane km2. "Planeta albastra" este inegal distribuita pe cele doua emisfere ocupand 89% din suprafata emisferei sudice si 53% din suprafata emisferei nordice. Stratul de apa al Terrei este numit si hidrosfera. Daca suprafata terestra ar fi neteda, ar fi acoperita cu un strat de apa.
Apa este considerata cea care a favorizat miracolele si pe cel mai minunat din toate: viata! Apa este un mediu in care traiesc organismele acvatice si care mijloceste incorporarea in plante a sarurilor minerale.
Totodata, apa este si materia primara pe care o folosesc toate vietuitoarele in sinteza substantelor organice care le asigura nutritia si cresterea. Numai unele organisme inferioare si superioare (semintele) pot trai intr-un mediu aparent uscat, putandu-si relua functiile in
prezensa apei si a unei temperaturi propice. La majoritatea celulelor ocupa in jur de 60% din masa celulara. Ea este principalul solvent si mediul de dispersie al diferitelor substante. Apa
ajuta la transportul substantelor in celula si la numeroase reactii chimice. Continutul in apa al diferitelor celule variaza mult. Apa este prezenta in corpul uman in procent de 60% deoarece majoritatea
tesuturilor contin apa (94% din plasma sangelui, 80% din tesutul muscular, 60% din celulele rosii ale sangelui, peste jumatate din alte tesuturi), iar consumul zilnic al unui om este de 2,5 l (alimente si lichide).
In natura apa se gaseste libera in toate starile de agregare: solida (gheata, zapada), lichida (mari, oceane, rauri, ape subterane), gazoasa (vapori in atmosfera); in substantele minerale compuse sub forma de apa de cristalizare (piatra vanata);
in constitutia plantelor din regnul animal si vegetal. Procente de apa prezente in anumite corpuri: castravetele 95%, varza 90%, laptele 85%, pestele 80%, oul 70%, lemnul 45%, painea 40%. Apa din natura nu este niciodata pura (este un amestec de apa usoara - H2O
, de apa grea - D2O - si apa hipergrea - T2O), fiindca ea dizolva o parte din substantele solide si gazoase cu care vine in contact. In apa pura ph-ul=7. Apa naturala consta in amestecul speciilor de izotopi ai oxigenului: 16O, 17O, 18O, cu cei trei
izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H. Combinarea acestora genereaza 18 specii diferite de molecule de apa. Apa pura este un neelectrolit. Nu conduce curentul electric.
Forme ale apei in natura:
Apa marilor si oceanelor: este o apa minerala continand saruri in concentratii mai ridicate (Marea Mediterana) sau mai scazute precum Marea Neagra. Un fenomen deosebit se petrece la Marea Moarta deoarece saliniateta este atat de ridicata incat nu exista vietuitoare care s-o populeze. Substantele intalnite in apa de mare sunt sulfati 15%, cloruri 90%, carbonati in procent foarte redus, magneziu.
Apa subterana: provine de la ploi si contine numeroase substante dizolvate, solide sau gazoase (Oracolul din Delfi, Grecia, un loc legendar unde imparatii veneau pentru a li se prezice viitorul a fost construit unde era un izvor cu apa care continea gaz, acesta inhalat de inalta preoteasa a templului se spunea ca putea comunica cu zeii deoarece inducea o stare de
transa). Ajung la suprafata sub forma de apa minerala. In vechime acestea au fost de asemeni folosite pentru tratamente, fiind mentionate in Biblie, Moise mergand cu evreii in desert a fost nevoit sa loveasca cu toiagul o
stanca pentru a gasi apa. Aceasta se numeste radiestezie si anume capacitatea unei persoane de a percepe un camp electric sau magnetic emis de apele subterane. Apa minerala poate fi: sulfoase, acida cu continut ridicat de CO2, alcaline (contine magneziu si sodiu) si feruginoase (contine carbonat de fier).
Apa raurilor: contin minerale in cantitati mici precum nitrogen, cloruri.
Ploaia: se presupune a fi cea mai curata datorita distilarii naturale, dar poate contine impuritati precum CO2,
NH3. Poate fi acida (ploi acide). Ploaia se formeaza cand norii ajung la straturile reci de aer producandu-se condensarea. Ploaia are rol important in natura fiind necesara pentru agricultura, dar de asemeni curata aerul.
Zapada: apare cand temperatura scade sub 0oC, iar picaturile de apa ingheata si se transforma in fulgi de zapada. Este prielnica pentru culturi fiind o patura care le izoleaza. Fulgii de zapada prezinta cristale simetrice, hexagonale. Fulgii mai mari se formeaza atunci cand
aerul este mai clad si aceste cristale se unesc. Poate produce catastrofe precum avalansele. Atunci cand sunt multe victime se pot numi hazarde.
Alte forme sunt: lapovita (picaturi de apa amestecate cu fulgi de zapada), poleiul (se formeaza iarna ca urmare a ploii marunte), bruma (apare toamna in noptile reci, cand suprafata pamantului se raceste, iar picaturile care cad se condenseaza, inghetand), ceata (se formeaza iarna cand picaturile de apa se condenseaza aproape de sol), grindina (se formeza vara cand picaturile de ploaie trec prin straturile reci de aer si ingheata), roua (apare
vara, in noptile senine cand vaporii in atingere cu corpurile reci de pe pamant se transforma in apa) si norii (sunt consecinta evaporarii apei, vaporii ridicandu-se in stratuirle superioare ale aerului).
Apa in spatiu: in spatiu apa este mai abundenta decat se credea. Este prezenta si in Calea Lactee. In regiuniunile reci ale galaxiei, unde au luat nastere planetele sistemului nostru solar, exista apa la temperaturi foarte scazute (de exemplu -200oC). Apa se gaseste atat in stare gazoasa cat si solida (90%). Rectiile chimice din spatiu produc apa.
In functie de impuritati, apele naturale pot fi: dulci, sarate (substante solubile > 0,5 %), dure, limpezi, tulburi, ape minerale (substante solubile 0,1 - 0,5 %). Poate sa apara ca amestec in sol si se numste "apa legata".
Stiinta care se ocupa cu studierea apei si modului de distribuire al acesteia pe suprafata terestra se numeste hidrologie. Prin succesiunea continua a evaporarii apei, condensarii, precipitarii si scurgerii, apare circuitul apei in natura. Bilantul apei in natura este dat de relatia: P = E + S + R - C (P - precipitatiile; E - evaporarea; S - scurgerea; R - rezerva formata in anii cu precipitatii bogate; C - consumul din aceasta rezerva).
Evaporarea are loc datorita temperaturii ridicate, dar apa este eliminata si prin transpiratia, moartea sau respiratia organismelor vii. Densitatea vaporilor de apa astfel eliminati este mica si ei se ridica in atmosfera, se condenseaza cand se lovesc de straturile reci si se transforma in nori. Acestia se aglomereaza si revin pe pamant cand intalnsc straturi de aer rece - ploaia. Daca temperatura este foarte scazuta atunci rezulta grindina sau zapada. Cele care raman la suprafata pamantului pot forma ceata sau bruma.
Precipitatiile atmosferice formate din nori, ceata, roua, bruma, ploi, zapezi, grindina, rezulta prin
vaporizarea, condensarea si solidificarea vaporilor de apa din atmosfera. O parte din apa revenita pe pamant sub forma de precipitatii se infiltreaza formand apa subterana, care iese la suprafata sub forma de izvoare. Apele subterane dizolva sarurile solubile pe care le intalnesc, iesind la suprafata sub forma de izvoare minerale. Aceste izvoare se numesc termale daca temperatura lor depaseste 20°C. Cealalta parte din apa revenita pe pamant se scurge pe suprafata acestuia si se aduna in lacuri, fluvii, mari si oceane.
Se considera ca primele forme de viata au fost bacteriile si algele din mediul marin al precambrianului, perioada de la inceputul erei paleozoice. In natura plantele isi desfasoara ciclul lor vital sub actiunea complexului de factori ecologici caracteristici mediului de viata inconjurator.
Apa ca factor ecologic pentru plante
Fig.2: Apa ca factor ecologic pentru plante
In functie de regimul de umiditate, plantele se adapteaza in mod diferit. Dupa cum se adapteaza sub influenta apei plantele se pot grupa in mai multe categorii. Plantele hidrofile: sunt plante acvatice care traiesc in apa total sau in parte, intreaga lor viata. Acestea au ca adaptare caracteristica dezvoltarea mare a tesutului bogat in aer (aerenchim), in care se acumuleaza oxigenul, ce patrunde in toate tesuturile organelor submerse. Cuticula slab dezvoltate permite
absorbtia apei prin suprafata organelor, ceea ce determina si slaba dezvoltare a tesutului conducator si a perilor radiculari, radacinile avand mai mult rolul de fixare. Mezofilul frunzei este reprezentat aproape numai prin tesut lacunos (fara tesut palisadic), iar frunzele submerse sunt adesea cu limbul redus. o astfel de plata este cosorul (Ceratophyllum submersum). Plantele higrofile traiesc in conditii de umiditate abundenta, ele nu s-au adaptat la micsorarea pierderii de apa, ci cin
contra au frunzele mari si cu stometele deschise asa cum este cunoscuta planta coada zmeului (Calla palustris) care traieste in mlastinile montane. Plantele mezofile se gasesc in conditii de umiditate suficienta, prin precipitatiile care cad in toata perioada lor de vegetatie. Dintre acestea fac parte majoritatea plantelor din zona temperata cu ploi de vara si de toamna (graminee, leguminoase, solanacee, arborii de padure, pomii fructiferi). De exemplu rodul pamantului (Arum
maculatum) din padurile umbroase. Plantele xerofile care cresc prin locuri uscate, cu deficit permanent sau sezonier de umiditate. Ele supravietuiesc in aceste conditii datorita diferitelor caractere de adaptare: micsorarea transpiratiei prin trecerea plasmei in stare de gel, protejarea stomatelor prinperi desi si ramificati, cuticula groasa, reducerea si rasucirea limbului foliar. Ca exemplu pelinita (Artemisia austriaca) care traieste in Romania. Plantele suculente sunt xerofile
deosebite, cu frunzele reduse la spini si tukpinile verzi asimilatoare, in care se inmagazineaza apa, asa cum sunt cactaceele din desertul Mexicului.
Mediul de balta/vegetatia: In jurul baltilor ca si in interiorul lor traieste o vegetatie variata si abundenta, favorizata de prezenta apei. Prin adaptarea la mediul acvatic, plantele au suferit transformari cale le dau o infatisare caracteristica. Frunzele din apa sunt inguste, alungite si lipsite de stomate. In tulpini si frunze se gasesc numeroase spatii pline cu aer, inlesnind plutirea. Frunzele plutitoare sunt pieloase, cu stomatele pe partea lor superioara. Pornind de la marginea baltii spre
interiorul sau, plantele prezinta diferite adaptari. Cadrul baltii il formeaza stuful si trestia cu frunzele scortoase si spicele ramificate, cu flori in buchete galben-violet. In interiorul baltii sunt plantele amfibii si au numai baza tulpinii sub apa. Deasupra sunt plantele plutitoare fixate prin rizomi precum nufarul alb (Nymphaea alba) si nufarul galben (Nuphar luteum). Alte plante sunt cele plutitoare fixate prin radacini, nefixate prin radacini si submerse precum ciuma baltii (Elodea Canadensis).
Element stravechi de stepa pontica din perioada calduroasa post-glaciara, aflat in rezervatia glaciara de la Zau si sporadic pe coline ierboase si locuri insorite din stepa, Rezervatia 1 Mai de langa Oradea este renumita prin nufarul tropical numit drete (Nymphaea lotus var thermalis). In Europa acest nufar creste spontan numai in reteaua Petea de la Baile 1 Mai, care cuprinde doua lacuri si cateva paraie cu apa termala.
Apa mediu de viata pentru animale
Fig.3: Apa influenteaza dramatic mediul de viata al animalelor
Apa naturala nu este pura, distilata, ci depinde de zona in care se gaseste prin concentretii diferite de sare, minerale, iar vietuitoarele s-au adaptat la aceste conditii si orice schimbare poate fi fatala. Pentru animalele care traiesc in apa o schimbare a pH-ului rapida este daunatoare chiar daca majoritatea pestilor se pot adapta la un pH diferit de cel al zonei in care traiesc. Potrivit pentru majoritatea speciilor este intre 6.5 si 7.5.
Apele mai adanci sunt protejate de stratul de gheata sub care temperatura este de 4oC favorizand viata animalelor marine precum rechinii, focile sau pinguinii. Unele animale prezinta rezistenta la lipsa de apa, altele pot pieri. Unele o pot prelua din ierburi spre deosebire de carnivore care au nevoie imediata de apa. Pentru toate organismele vii actioneaza ca un solvent transportand si dizolvand substantele necesare supravietuirii fiecare specie adaptandu-se in functie de zona in care traieste.
Pentru animalele marine apa este esentiala. Ea le sustine corpul si le mentine muschii la temperatura favorabila supravietuirii. De asemeni forma hidrodinamica ii ajuta la atingerea de mari viteze. Se considera ca pestii
au un mediu aproape ideal deoarece le asigura hrana, oxigenul si pot deveni imponderabili. Deoarece apa este o substanta relativ densa aceste vietuitoare s-au adaptat si prezinta forma hidrodinamica si adaptari precum inotatoarea cuadala care este ca o elice si ii ajuta la propulsie, cand isi indoaie corpul el este impins inainte si nu in lateral (cum am fi crezut). Acest lucru se intampla datorita unor unde regulate de contractii musculare care-i strabat corpul. Un fenomen interesant apare la
marele rechin alb care spre deosebire de alte specii de pesti ca sa nu se scufunde datorita greutatii sale si implicit densitatii, prezinta inotatoare pectorale lungi. El tinde sa se scufunde si contracareaza acest lucru cu ajutorul inotatoarelor pectorale. Este foarte asemanator cu un avion. Forta generata de acestea este numita portanta si impinge in sus rechinul in timp ce se deplaseaza inainte.
Atunci cand nu consumam apa in cantitate suficienta, organismul se vede nevoit sa elimine reziduurile intr-o forma mult mai concentrata, urmarea fiind aparitia unei transpiratii urat mirositoare, a unei respiratii rele si a unei urini cu miros neplacut.
In mod surprinzator, omul de rand al zilelor noastre bea mai multe bauturi racoritoare si alcoolice, cafea si lapte decat apa. Organismul poate folosi apa indiferent de sursa ei de provenienta, insa unele bauturi ridica anumite probleme speciale. Multe dintre ele contin calorii care trebuie digerate ca si hrana. Aceste calorii pot produce cresterea depozitelor de grasime, oscilatii ale nivelului zaharului sangvin si incetinesc digestia. Apa, pe de alta parte, trece pur
si simplu prin stomac, indiferent daca acesta contine alimente sau nu. Ea nu trebuie prelucrata sau digerata, nu irita si nu tulbura functiile organismului si nu contine nici o calorie. In plus, zaharul din bauturile dulci necesita apa pentru a fi metabolizat. Majoritatea bauturilor cresc secretia acida a stomacului. Bauturile pe baza de cola contin fosfor, o substanta chimica ce are efectul nedorit de epuizare a rezervelor de calciu al organismului, contribuind astfel la aparitia osteoporozei.
Bauturile dietetice, cafeaua neagra si ceaiul rezolva problema calorica, insa prezinta alte dificultati. Substantele chimice pe care aceste bauturi le contin - printre care se numara aromatizantele, conservantii si colorantii ce se folosesc chiar in bauturile dietetice - irita stomacul si solicita ficatul si rinichii pentru a le detoxifia si elimina. Toate aceste operatiuni necesita un surplus de apa. Apa elimina toate aceste probleme. Ea nu contine calorii care sa incetineasca digestia sau sa depuna nedorita grasime, nu irita si nu solicita invelisul intern al tractului digestiv.
Pentru a avea un organism cat mai sanatos trebuie sa bem cat mai multa apa si sa evitam bauturile care ceeaza probleme. De asemeni sursa este importanta. Atunci cand apa de la robinet nu este potrivita pentru consum alternativele sunt apa minerala care contine minerale dizolvate, unele fiind prezente in mod natural in apa respectiva, altele fiind adaugate si apa carbogazoasa, dar au un continut ridicat de de sodiu (persoanele cu tensiunea arteriala crescuta ar trebui sa le evite).
In Romania unele orase nu poseda retele de distribuire a apei care sa respecte toate prevederile legislative in vigoare de aceea apa poate contine nitrati, mai ales fantanile. Zonele cele mai afectate sunt: Dolj, Iasi, Buzau, Giurgiu, Bacau, Mehedinti, Teleorman, Botosani. Principala problema de sanatate legata de cresterea concentratiei nitratilor in apa de baut o reprezinta methemoblobinemia infantila (boala albastra de fantana). Aceasta boala este consecinta formarii methemoglobinei prin legarea moleculelor de nitrit (formate prin reducerea
microbiana a nitratilor) de hemoglobina. Consecintele sunt cianoza si la concentratii mai mari chiar moartea. Anual se inregistreaza 200-220 de cazuri de intoxicatii acute la copii 0-1 an, cu o rata a deceselor de 6-8%.
Daca apa de la robinet nu se poate bea cea mai buna solutie este filtrul (mai ales pentru cei din zonele rurale). Plumbul poate fi eliminat daca se lasa apa sa curga 1-2 minute inainte sa fie consumata, iar clorul se evapora daca apa este colectata intr-un vas sau borcan care este apoi lasat deschis pentru un timp.
Potrivit evaluarilor privind resursele de apa, rezulta un volum pe Terra de 1,38 miliarde km3 din care: 96,5% apa oceanului planetar; 2,53% apa dulce; 0,97% apa sarata de pe uscat (lacuri) si apa subterana de mare adancime si cu mineraliazre ridicata.
Resursele de apa dulce sunt limitate. In ultimul deceniu, penuria de apa a devenit tot mai evidenta. Nivelurile freatice coboara pe toate continentele, aproape oriunde terenul este plat. Circa 70% din intraga cantitate de apa deturnata din rauri sau pompata din subteran este folosita pentru irigatii, in timp ce 20% este utilizata in industrie, iar 10% pentru scopuri casnice. Folosirea apei in industrie este cu mult mai productiva decat utilizarea ei in irigatii; dat fiind faptul ca bilantul
economic al utilizarii apei nu pledeaza in favoarea agriculturii, acest sector bate in retragere intotdeauna. Penuria de apa pentru agricultura inseamna penurie de hrana.
Competitia pentru apa este in crestere, pe masura ce populatiile continua sa creasca rapid in unele dintre zonele cele mai sarace in apa. Cel putin in cinci zone de disputa asupra apei pot izbucni conflicte, in absentaunor acorduri de impartire a apelor: regiunea Marii Aral, Gangelui, Iordanului, Nilului si Tigru-Eufrat. Stresul de apa apare atunci cand sursele reimprospatabile ale unei tari scad sub 1700m3 pe locuitor. In momentul de fata, 34 de tari din Africa, Asia si Orientul Mijlociu sunt clasificate in categoria tarilor cu lipsa de apa. Aceste tari, cu exceptia Siriei
si Africii de Sud, sunt importatoare de cereale (aproape un sfert din comertul mondial cu aceste produse). In Israel, utilizarea apei pe hectar a sazut de la o valoare anuala de 8200 m3 in 1951 la circa 5200 m3 in 1985, prin implementarea unor programe eficiente. In Texas se foloseste eficient un dispozitiv echipat cu tuburi de picurat care ies vertical din bratul stropitorului si care duc apa mult mai aproape de plante, reducand pierderile prin evaporare in campiile fierbinti si vantoase.
Din cei 6000 km3, cat sunt estimarile consumului mondial actual de apa dulce, 69% revine agriculturii, 23% industriei si 8% consumului casnic. Romania dispune de resurse sarace de apa, de 1700 l/locuitori, in comparatie cu media pe Europa, de 4000-5000 l/locuitor. Consumul de apa dulce in tarile dezvoltate a sporit considerabil. In America de Nord, consumul de apa este de 7,6 ori mai mare decat in Africa si de 2,9 ori fata de cel al tarilor europene.
Omenirea se afla in cautarea unor noi resurse de apa neclasice, cum ar fi apa din calotele polare, apa din ceata si roua, insamantarea artificiala a norilor, prin desalinizarea apei marine.
Inundatiile sunt fenomene hidrologice de scurgere in lungul albiilor in timpul carora, temporar, unele teritorii sunt acoperite ce apa provenita din rauri, lacuri sau din scurgerile provenite de pe versant. Inundatiile fluviale se produc in timpul viiturilor, daca nu sunt lacuri de retentie si diguri. Apa se revarsa si inunda terenurile cand depaseste malurile malurile raului, iar uneori, digurile. alteori, inundatiile sunt provocate de apele marine datorita furtunilor, cutremurelor submarine sau ruperilor de diguri.
Cele mai frecvente si puternice inundatii se produc in Asia de Sud-Est (datorita musonilor), in China, America de Sud, in Europa, precum si in S.U.A., Canada, Japonia, desi s-au luat masuri costisitoare de protectie. In Romania se produc anual viituri si inundatii datorita ploilor cu un grad ridicat de torentialitate, topirii zapezilor sau acestor fenomene combinate.
Pentru a preveni inundatiile se fac amenajari hirotehnice care pot cuprinde un intreg bazin hidrografic (integrate) sau complexe. De asemeni mai pot avea scopul utilizarii resurselor de apa, a prevenirii inundatiilor si combaterii eroziunii solurilor. Dar acestea nu pot preveni in totalitate inundatiile, iar in zonele predispuse se recomnda pregatirea populatiei de catre organele de protectie civila.
Apele pot da nastere hazardelor oceanografice care cuprind valurile tsunami (provocate de cutremure submarine), fenomenele El Niño si La Niña, banchizele de gheata si aisbergurile. El Niño este un fenomen de incalzire cu 1-4oC a apelor topicale de suprafata din estul oceanului Pacific in perioada decembrie-mai. Ca urmare a acestui fenomen se formeaza un curent vest-est spre coastele peruviene si ecuadoriene ce inverseaza sensul vanturilor alizee
si provoaca ploi torentiale neobisnuite in Columbia, nordul Perului si Ecuador (concomitent in Australia, Indonezia si Filipine se produc secete). Aceste fenomen se repeta la 3-5 ani. In 1997-1998 a determinat cicloane, ploi torentiale, secete, incendii. In ultimii ani, climatologii vorbesc si de un fenomen invers, numit La Niña, adica de racire cu 2oC a apelor de suprafata ale oceanului Pacific.
Aisbergul este un bloc de gheata din apa dulce desprins din ghetarii de calota care plutesc pe mari si oceane, purtat de vaturi si curenti. Anual se desprind cateva zeci de mii de aisberguri care pot atinge in emisfera sudica paralela de 36o, iar in emisfera nordica, paralela de 38o. Aisbergurile pot avea lungimi de la cativa metri la 150 km, latimi de 400-500 m si inaltimi deasupra apei pana la 60-80 m; in apa se afla 7/8 din volumul aisbergului. Aisbergurile groenlandeze au o forma ascutita, iar cele
antarctice una plata. Intinderile de gheata compacta de la suprafata oceanelor si marilor polare din apropierea tarmurilor se numesc banchize. Aceasta apa provine din apa marina care incepe sa inghete la -1,8oC, are o grosime de 2-2,5 si destul de rar, de 200 m. Cand banchiza se extinde rapid si surprinde navele de pescuit oceanic sau cele de crecetari, davine un hazard.
Poluarea naturala se exercita intermitent asupra tuturor surselor de apa. Apele meteorice (provenite din precipitatii) se polueaza in urmatoarele etape: in momentul condensarii vaporilor de apa din atmosfera (pe "nucleii de condensare"); pe parcursul "spalarii atmosferei", a caderii precipitatiilor, cand apa meterorica inglobeaza in compozitia sa gaze, pulberi, microorganisme (poluandu-se); inglobarea poluantilor dupa caderea pe suprafata Terrei (dejectii, ape rezduale, resturi vegetale, ingrasaminte chimice, pulberi depuse pe sol). Apele subterane pot fi poluate cu hidrocarburi, saruri, termic, radioactiv prin intermediul apelor meteorice sau de suprafata.
Procesul prin care apa din emisar, datorita unui ansamblu de procese atonome de natura fizica, chimica si biologica inlatura poluantii pe care i-a continut se numeste autoepurare sau autopurificare.Autoepurarea fizica se produce prin amestec, dilutie, sedimentare, radiatii solare si temperatura apei. Viteza de amestecare si diluare a poluantilor este direct proportionala cu viteza apelor curgatoare fiind mai redusa in lacuri. Radiatia ultravioleta are efect bactericid; radiatia infrarosie actioneaza prin cresterea temperaturii apei. Autoepurarea chimica se produce prin reactii de oxidare, reducere, precipitare intre
poluanti. Autoepurarea biochimica si biologica unde rolul principal il au bacteriile. Este mai intensa vara si stagneaza iarna.
Masuri de prevenire a poluarii surselor de apa. Apa concentreaza poluantii din aer si sol, iar protectia acestora este esentiala pentru prevenirea poluarii surselor de apa. Poluarea apei se produce cu reziduuri din toate cele trei surse ale nisei umane: activitatea fiziologica, de confort si social-economica. Se aplicara legislatia pentru protectia apelor; existenta statiilor de epurare a apelor pentru toti agentii poluanti; optimizarea amplasarii obiectivelor care poluaeaza cu capacitatea raurilor receptoare de ape uzate; crearea de zone protejate. Matrialele organice si
anorganice sunt indepartate prin sedimentare, tratare cu carbon, clorinare. De asemeni se face aerisirea apei pentru inlaturarea mirosului si gustului neplacut. O alta metoda este desalinizarea apei.
Generator de oxigen si absorbant de caldura. Apa este si un mare generator de oxigen atmosferic si cel mai mare absorbant de caldura. Ea este component insemnat al lumii vii si o importanta resursa necesara in majoritatea activitatilor umane. Apa determina si realizeaza cel mai important circuit - crcuitul apei in natura - mentinand echilibrul intregului mediu. Circuitul natural al apei se face, ca medie, in timp de 9 zile. Concomitent, apa participa esential si in cadrul altor circuite (cel al oxigenului, al carbonului).
Regleaza temperatura. Apa care ocupa peste 70% din suprafata Terreri impreuna cu atmosfera serveste ca mediu de transfer al caldurii ajutand si la reglarea climei.
Este izvor hidroenergetic. Energia raurilor a fost folosita multa vreme la ridicarea apei pentru irigat sau la mori de apa ajungandu-se in final la hidrocentrale care transforma energia hidraulica in energie electrica. Au ca avantaje faptul ca produc o forma de energie regenerabila, nepoluanta, care este de 3-5 ori mai ieftina decat cea produsa in termocentrale, ulterior cheltuindu-se mai putin. Rentabilitatea hidrocentralelor creste prin valorificarea complexa a lacurilor de acumulare (navigatie, piscicultura, agrement) astfel participa
in procent de 20-25% la productia mondiala de energie electrica. Potentialul hidroenergetic global se analizeaza pe trei trepte: teoretic (total), tehnic (posibil a fi amenajat) si economic (rentabil). Cel teoretic este foarte mare (54.200 miliarde kWh), cel tehnic se reduce la 45%, iar cel economic ramane cam 13%. Pe continente Asia detine circa 40% din potentialul hidroenergetic, urmata de Africa 20%, America de Nord si Sud.
Un mare potential hidroelectric au fluviile: Zair, Enisei, Brahmaputra, Yangtze, Columbia, Parana, Nil si Zambezi. Potentialul hidroenergetic este deosebit de valoros pentru unele state sarace in combustibili fosili: Brazilia, Zair, Japonia, Suedia de aceea se fac amenajari complexe in sistem cascada (Rin, Ron, Volga) precum si pe afluenti (Olt), se experimenteaza si se extinde cu repeziciune constructia microcentralelor. Dintre hidrocentralele mari ale lumii sunt: centralele de pe Parana, cele de pe fluviul Columbia (SUA), pe Sf. Laurentiu (Canada), pe Volga si Enisei (din Rusia).
Apa este element de racire si purtator de energie. De asemeni este folosita in industria chimica pentru obtinerea acidului sulfuric, a bauxitei, celulozei si hartiei.
Contine numeroase substante minerale. In apa marilor si oceanelor au ajuns de-a lungul timpului aproape toate elementele cunoscute ale materiei, aduse de catre apele curgatoare, de vanturi, emanate de vulcani, sau praf cosmic. Ele sunt fie dizolvate in apa, sub forma de solutii, fie sub forma de substante precipitate acumulate in sedimentele marine. Repartitia lor geografica este in functie de caracteristicile lor fizico-chimice, dar si de relieful oceanic: litoral, platforma continentala. Substantele dizolvate sunt constituite din aproximativ 60 de elemente chimice, multe dintre ele cu mare importanta
economica. Cantitatea acestora, la nivel global, este enorma, fiecare km3 de apa continand in jur de 40 milioane tone de substante solide dizolvate. O tona de apa marina contine: 19 kg clor, 10 kg sodiu, peste 1 kg magneziu, aproape 1 kg sulf, 0.5 kg calciu, 0.5 kg potasiu si cantitati mici de crom, fluor, zinc, cositor, aur, argint, uraniu, nichel. In conditii economice se extrag deocamdata: clorura de sodiu, cea de magneziu, sarurile de potasiu, bromul, diversi compusi metalici si apa potabila. Clorura de
sodiu (sarea) se extrage prin evaporarea apei in: SUA, Japonia, Australia, Israel, China, Arabia Saudita, Kuwait, Mexic, Brazilia, Egipt. Magneziul folosit in aliaje usoare pentru aeronautica, este extras din ocean in: Marea Britanie, SUA, Norvegia, Franta, Italia, Grecia. Alte elemente, indeosebi compusi metalici se extrag in cantitati foarte mici, experimental: aluminiu, zinc, plumb, cositor, mangan, mercur, aur, argint, uraniu.
Noduli polimetalici: Pe campiile si platourile suboceanice (4000 - 6000 m adancime) s-au identificat noduli polimetalici. Acestia sunt concretiuni sferoidale care pardosesc fundul oceanului. Ei contin circa 40 de elemente, dar de importanta economica sunt numai: manganul, fierul, nichelul, cobaltul si cuprul. Continutul in aceste elemente difera dupa ocean si campul regional de noduli, fiecare depunandu-se in alt tip de mediu suboceanic. Numai in Pacific au fost identificate peste 100 de campuri de noduli, estimate la 1.500
miliarde tone. Deocamdata se fac numai cercetari si experimente de exploatare de catre tarile bogate precum SUA, Canada, Franta, Marea Britanie, Japonia, Germania. Exploatarea minereurilor de pe fundul oceanic cade insa sub incidenta dreptului marii care il socoteste patrimoniu comun al omenirii, dar care vine oarecum in contradictie cu Conventia din 1958, prin care ONU atribuie statelor riverane dreptul de a exploata resurdele minerale "pana la adancimea la care se poate exploata fundul marii".
Apa este o resursa importanta pentru turism. Plajele insorite ale marilor din toata lumea atrag anual mii de turisti, dar pentru a ne putea scalda fara urmari neplacute aceasta nu trebuie sa contina bacterii, sau alge care dau apei o culoare verzuie si care nu invita pe nimeni la scaldat. Aceste ape nu se ivesc numai pentru mari, dar si pentru apele curgatoare, lacuri si piscine. Calitatea apei din punct de vedere bacteriologic, este asigurata print-un tratament potrivit. Agentul de sterilizare cel mai folosit este clorul, fie sub forma de
apa de Javel (hipoclorit de sodiu), NaClO, fie sub forma de granule de hipoclorit de calciu, Ca(ClO)2.. Prin adaugarea acestor produse, pH-ul apei ajunge spre valoarea 12, mult prea mare comparativ cu valoarea ideala care este in jur de 7.6. De aceea se adauga produse acide, care coboara pH-ul pana la valoarea dorita.
Tratamentul cu apa de mare este practicat in toata lumea deoarece aceasta este o apa minerala, tot timpul anului, iarna in saloane specializate. Aceasta se numeste talasoterapia si se poate practica si la Marea Neagra intre mai si septembrie. Baile in mare se fac dupa expunerea la soare de 15 minute pentru evitarea incidentelor neplacute precum sopul cardiac sau socul termic. Valurile reprezinta un masaj pentru piele. Apele subterane sunt folosite pentru tratamente. In statiunile balneo-climaterice sunt tratate afectiuni precum cele ale aparatului
respirator, cardio-vascular, locomotor, boli ale sistemului nervos si boli endocrine. Statiuni in Romania sunt Caciulata (ape sulfuroase), Govora, Buzias.
Zapada constituie o alta variatie a apei cu o ridicata valoare economica datorita sporturilor de iarna. Partiile precum cele din Brasov reprezinta un venit importanat pentru Romania.
Apa dulce folosita pentru consum. Apele dulci (apa subterana, din lacuri si rauri, ghetari si zapezi, care are un continut de saruri minerale sub 0,5 grame la litru), reprezinta o mare bogatie. Circa 60,7% din resursele de apa dulce ale planetei se afla in Asia si America de Sud (34% respectiv 26,7%).
Apa este indispensabila pentru agricultura. Fertilitatea solului se formeaza si da randament numai impreuna cu apa, iar daca se doreste o productie mare sunt necesare irigatiile. In prezent 40% din productia agricola mondiala provine de pe paman irigat. Doua treimi din agricultura irigata se afla in Asia. Circa 70% din cerealele recoltate in China provin de pe pamant irigat, in timp ce in India revin 50%, iar in S.U.A., 15%.
Apa videca arsurile. Daca vi se intampla sa va ardeti cu apa clocotita, grasimi cel mai bine este sa tineti zona afectata sub apa rece. Acestea sunt arsuri usoare, de gradul I si se vor trece repede. In cazul arsurilor mai grave este recomndat sa se cheme medicul si nu se aplica niciodata substante unsuroase pe rana (alifii, faina).
Ajutati la construirea acestei enciclopedii! Trimiteti referatul, eseul, poza sau orice alt material la office@roenciclopedia.ro! Pentru mai multe informatii
vizitati rubricaT&C | Tradu un articol
Noutati
Tudor Arghezi (Este dupa unele aprecieri "cel mai de seama poet contemporan". Indelungata sa activitate creatore prezinta puternice trasaturi contradictorii, care au determinat dificultati reale in interpretarea si...
Afla mai mult
Ursul polar (Corpul acestora e asemanator cu cel al unui urs maro. Capul este mai mic decat la alte specii de ursi.
Inaltimea unui urs polar este de 1,6 m. Adultii cantaresc intre 300 si 600 kg. Pot ajunge la o lungime... Afla mai mult
Celuloza (Pentru descoperirea celulozei nu exista o data anume, deoarece aceasta a aparut inainte de nasterea omului. Celuloza a fost un element component al Terrei de cand au aparut copacii si plantele sunt... Afla mai mult
Referatele in format .doc (create cu Microsoft word) sunt arhivate pentru a fi downlodate de catre dvs intr-un timp mai scurt. Daca nu aveti instalat un arhivator il puteti descarca de la adresa de mai jos: http://www.winzip.com.
Pentru versiunea PDF va rog sa downlodati Adobe Reader (este gratuit) de la urmatoarea adresa: http://www.adobe.com.
Carte
de oaspeti
Aici va puteti exprima parerea despre roEnciclopedia.
