Agenţia de turism	Referat: WORD; PDF
Autoare: Fraţilă Dorina (Facultate de Ştiinţe economice, profil Administrarea afacerilor)
Editoarea categoriei: Fraţilă Dorina Devino şi tu editor >>

I. Memoriu argumentativ

Profesorul elveţian  W. Hunziker a elaborat în 1940 o definiţie  a turismului, acceptată pe plan mondial : “Turismul este un ansamblu de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara localităţi de reşedinţă, atâta timp cât această deplasare nu este motivată printr-o stabilire permanentă şi o activitate lucrativă oarecare.”Activitatea turistică produce o serie de efecte sociale şi economice, cele mai multe dintre acestea cunoscând

Fig.1: Valea Cerbului (România)

valori suplimentare, greu de atins pe alte căi. Îndeplinirea de către turism a menirii sale, în condiţii superioare, este posibilă numai în măsura în care întreaga activitate turistică se desfăşoară la nivel calitativ ridicat.

România este dotată cu un potenţial turistic de excepţie, cu forme de relief armonios îmbinate, cu climă favorabilă dezvoltării turismului, înzestrată cu vegetaţie şi faună bogată cu numeroase monumente istorice de artă şi arhitectură putând astfel satisface prin turismul mantan, balnear, cultural, litoral etc.

Varietatea de resurse turistice naturale şi antropice oferă disponibilitate pentru turism. După revoluţia din 1989 turismul românesc s-a înscris pe orbita reformei economice de tranziţie, spre economia de piaţă concentrată în privatizarea întreprinderilor şi unităţilor de turism şi descentralizarea sau automatizarea acestora devenind societăţi comerciale cu capital de stat, privat sau mixt. Restructurarea turismului românesc este un proces profound în derulare la defăşurarea căreia participă din plin atât administraţia naţională de turism ( Ministerul Turismului) cât şi investitorii români agenţii economici interni, dar şi investiţiile străine sub forma de societăţi mixte). Din 1991 s-a trecut la clasificarea pe stele a unităţilor turistice  de cazare şi alimentaţie publică în conformitate cu standardele internaţionale şi cu criteriile stabilite în acest sens pe plan intern. Realitatea actuală a turismului românesc reclamă particularităţi din ce în ce mai conştiente pentru investiţiile de capital străin în acest domeniu contribuind astfel la valorificarea bogatului potenţial şi restaurării. Locul turismului în socieate este repezentat de sectorul terţiar al serviciilor unde sunt incluse pe lângă acesta şi alimentaţia, transportul, ocrotirea sănătăţii, învăţământul, activitatea sportivă. Rolul acestuia se împarte pe diferite planuri, economic, social, cultural şi politic. Din punct de vedere economic acesta se manifestă direct prin aportul activităţi turistice la creşterea produsului intern brut şi a venitului naţional, conducând astfel la echilibrarea balanţei de preţ. Indirect se manifestă având în vedere influenţa pe care o are turismul asupra dezvoltării altor ramuri ale economiei şi invers, de aceea turismul este o ramură de interferenţă. dar şi de sinteză. Din puncte de vedere social acesta crează locuri de muncă, diminuează şomajul, dezvoltă capacitatea  intelectuală precum şi refacerea sănătăţi indivizilor. Din punct de vedere cultural-educativ se manifestă prin creşterea nivelului de cultură şi civilizaţie precum şi al nivelului educaţiei. Rolul politic constă în faptul că  reprezintă un mesager al  păcii întrucât contribuie la dezvoltarea legăturilor pe multiple domenii între diferite naţiuni fapt  ce contribuie la o mai strânsă colaborare.

II. Conceptul şi tipologia agenţiei de turism

Turismul organizat a apărut odată cu afirmarea turismului ca fenomen de masă. El se desfăşoară numai pe bază de contracte încheiate între prestatorii de servicii turistice şi agenţiile de turism. Agenţia de turism este principalul distribuitor al produselor turistice, deţinând monopolul vânzărilor şi având două mari avantaje faţă de alte forme de distribuţie şi anume: protecţie aproape totală a consumatorului de turism şi garanţiile financiare acordate atât prestatorilor de servicii turistice cât şi turiştilor.

În lume există circa 30 000 de agenţii de turism licenţiate sau recunoscute profesional şi circa 200 000 de puncte de vânzare. În Europa diferenţa între ţări în ceea ce priveşte numărul de agenţii este foarte mare. Foarte dezvoltată în Germaia şi Regatul Marii Britanii, comercializarea prin agenţiile de turism nu joacă în Spania, Franţa şi Italia un rol major.

În literatura de spacialitate şi terminologia Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT)  se foloseşte noţiunea de „agenţie de voiaj” care diferă conceptual şi terminologic de conceptul românesc. În ţările cu activitate turistică intensă, agenţia de voiaj este o firmă independentă sau o reţea de firme având ca obiect de activitate rezervarea şi comercializarea biletelor pentru mijloace de transport şi vânzarea produselor turistice organizate de către agenţiile tour-operatoare.

Practicienii români motivează neutilizarea termenului „voiaj” prin aceea că se crează riscul confuziei cu agenţia de voiaj a SNCFR. De fapt, în condiţiile prezentate nu există o deosebire de esenţă între obiectul de activitate al unei agenţii de turism care vinde şi  bilete la  mijloacele de transpot şi ce al unei agenţii de voiaj a SNCFR, atât doar ca în primul caz se vor vinde şi produse turistice. La rândul său , SNCFR, poate „monta” astfel de produse pe care să le vândă prin agenţiile sau scursalele proprii. Un exemplu în acest sens este societatea omoloagă din Franţa.

Refuzul identificării cu agenţia de voiaj îşi poate avea originea şi într-o înţelegere uitată a fenomenului social-economic pe care-l prezintă turismul. Cu câteva excepţii, turismul include totalitatea deplasărilor în afara localităţii de reşedinţă şi cărora nu le corespunde acordarea unei remuneraţii la locul de destinaţie. Deci, turismul se traduce şi prin vizitele la rude şi la prieteni, şedere în locuinţe secundare, deplasări în interes de afaceri, plecări în concediu pe cont propriu, etc. În astfel de cazuri, biletele de transport se procurau printr-o agenţie SNCFR. Diferenţa între aceste situaţii şi cele aferente produselor turistice „prefabricate” nu este una de fond ci priveşte doar modalitatea de satisfacere a nevoilor specifice (cazare, alimentaţia, agrement, etc) fiind cadrul unor formule non-comerciale, fie prin comandarea şi achitarea pe loc a serviciilor prestate în cadrul unui pachet de servicii achiziţionat cu anticipaţie. În nici un caz, o formulă nu este „mai turistică” decât alta, ci doar presupune un grad  diferit de concepere şi organizare.

Agenţia de voiaj are ca scop asigurarea tuturor prestărilor privind transportul, cazarea sau acţiunile turistice de orice fel şi organizarea de călătorii individuale sau colective la preţ forfetar cu program fie stabilit de agenţie fie la libera alegere a clientului. În practica şi în legislaţia românească se foloseşte termenul de agenţie de turism, care conform H.G. 513/august 1998 defineşte unitatea specializată care organizează, oferă şi vinde pachete de sevici turistice sau componente ale acestora. Conform aceleiaşi H.G. agenţiile turistice din România pot fi de următoarele tirpuri: agenţia de turism tour-opratoare având  ca obiect de activitate doar organizarea de produse turistice sub forma de pachete de produse turistice; agenţiile de turism care comercilizează în contul unor agenţii tour-operatoare, pe contracte, pachetele acesteia sau componentele acesteia şi agenţii mixte care organizează pachete turistice, însă spre deosebire de cele tour-operatoare intervin şi în comercializarea lor.

Dacă o agenţie de turism acţionează în calitate de întermediar pentru o agenţie tour-operatoare, care nu este stabilită în România, aceasta este considerată ca organizator de călătorii turistice în raport cu consumatorii. Aceste categorii de agenţii care operează în sfera turismului românesc corespund clasificării europene.

III. Înfiinţarea agenţiilor de turism în România

Agenţii economici din turism reprezintă societăţi comerciale sau persoane fizice autorizate care prestează sau comercializează servicii turistice. Agenţii economici din turism, indiferent de tipul lor îşi pot desfăşura activitatea de comercializare a serviciilor şi pachetelor de servicii turistice, numai pe baza unei licenţe eliberate de Ministerul Turismului.

Licenţa de turism este documentul care atestă capacitatea agenţiei de turism de a efectua în conformitate cu regelementările interne şi cu acordurile inernţionale la care o ţară este afiliată, seviciile turistice în condiţii de calitate şi siguranţă pentru turişti. În funcţie de complexitatea obiectului de activitate, licenţa de turism poate fi: licenţa de turism pentru agenţia tour-operatoare şi licenţa de turism pentru agenţia detailistă. Licenţa de turism se eliberează de către Oficiul de Autorizare şi Control în Turism (OACT), instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Asociaţiei Naţionale a Turismului (ANT), care asigură şi evidenţa licenţelor eliberate, respectiv a celor suspendate sau anulate; licenţa se vizează din trei în trei ani de acelaşi organism, iar agenţia are obligaţia de a solicita  vizarea acesteia cu cel puţin 30 de zile înaintea expirării termenului de trei ani de la ultima viză. Ea nu este transmisibilă, iar afişarea sa, în copie autentificată, la loc vizibil în cadrul unităţii este obligatorie.

În scopul eliberării licenţei, agenţia trebuie să înainteze Ministerului Turismului o documentaţie completă alcătuită din:
1. Cerere de eliberare a licenţei de turism;
2. Certificat de constatator de la Oficiul Registrului Comerţului din care să reiasă următoarele informaţii:

• obiectivul de activitate al societăţii;
• structura activităţii;
• datele de identificare ale societăţii ce se înscriu în certificatul de înmatriculare;
• sediul punctului de lucru unde se înfiinţează agenţia de turism respectivă;
• copie de pe brevetul de turism al persoanei care conduce agenţia de turism;
• copie după contractul de muncă al persoanei care deţine brevetul de turism;
• dovada achitării contravalorii prestaţiei pentru eliberarea licenţei.

Termenul de soluţionare a cererii este de 30 de zile de la data înaintării documentaţiei complete. Eliberarea licenţei se face după consultarea cu reprezentanţii din teritoriu ai asociaţiilor profesionale de profil şi verificarea la faţa locului a îndeplinirii criteriilor minime legale. În cazul nerespectării condiţiilor şi criteriilor în baza cărora s-a eliberat licenţa, se va sancţiona agenţia prin suspendarea sau chiar retragerea acesteia. Titularul licenţei de turism retrase numai are dreptul să solicite eliberarea unei noi licenţe de turism, timp de doi ani de la data retragerii.

Ministerul Turismului publică periodic lista cupinzând licenţele de turism suspendate sau retrase. Conducerea operativă a agenţiilor de turism, a filialelor acestora din alte localităţi, a hotelurilor, motelurilor, campingurilor (cu o capacitate de peste 100 locuri de cazare) a satelor de vacanţă, a cabanelor şi a unităţilor de alimentaţie pentru turism (categoria I şi „lux” cu o capacitate mai mare de 50 de locuri la mese) se asigură de către persoane care deţin brevet de turism.

Brevetul este documentul care atestă capacitatea unei persoane de a conduce o unitate ce activează în domeniul turismului. Este valabil pe o perioadă nelimitată de timp. În funcţie de nivelul şi complexitatea pregătirii profesionale precum şi de îndeplinirea criteriilor minime, se eliberează brevete de turism pentru următoarel funcţii: manager în activitatea de turism, director de agenţie tour-operatoare, director de agenţia detailistă, director de hotel, director de restaurant, cabanier. În cazul în care o persoană deţine un brevet în activitatea de turism ea poate ocupa toate clelelalte funcţii inclusiv pe cea de director de sat de vacanţă.

În scopul obţinerii brevetului de turism, persoana respectivă trebuie să înainteze Ministerului de Turisam, o documentaţie completă ce va cuprinde:
1. Cererea de eliberare a breveturlui de turism;
2. Curriculum vitae cu declaraţia:” Declar pe propia răspundere că datele cuprinse în prezentul înscris sunt reale, iar în cazul în care se constată contrarul, să îmi fie anulat brevetul de turism”;
3. Copie după actul de identitate;
4. Copie după actele care atestă pregătirea profesională;
5. Copie după documentele care atestă perioada lucrată în turism;
6. Atestat de limbă străină de circulaţie internaţională (cu excepţia cabanierului şi dierectorului de agenţie detailistă);
7. Cazier juridic;
8. Dovada privind deţinerea permisului de muncă în România, în cazul cetăţenilor străini;
9. Atestat de limba română pentru cetăţenii străni;
10. Dovada achitării contravalorii prestaţiei efectuate.

Cererea va fi soluţionată în 30 de zile de la data înaintării documentaţiei complete. Brevetul de turism va fi retras în următoarele situaţii: când nu mai sunt îndeplinite criteiile ce au stat la baza eliberării sale; când, din motive imputabile titularului breveturlui de turism s-a anulat licenţa de turism sau certificatul de clasificare a structurii de primire turistică pe care aceasta o conduce.

IV. Prezentarea generală a agenţiei de turism "Fantasytour"

Denumirea agentului economic: SC „Fantasytour” SA.
Sediul Agentului Economic: Ploieşti, Strada 23 mai
Număr de înmatriculare la registrul comerţului : D2/3 224/ 2002
Capitalul social: 85 000 000 lei
Sediul agenţiei: Ploieşti, Strada Rudului
Licenţa de turism : tour-operatoare
Activităţi desfăşurate: organizează pachete de servicii în domeniul turismului intern şi internaţional, vinde turiştilor pachete proprii de servicii turistice, precum şi pachetele altor agenţi de turism licenţiate cu care a încheiat contracte, alte servicii turistice.
Personal total: 20
Personal cunoscător de limbă de circilaţie internaţională: 10
Stare şi aspectul clădirilor: foarte bună
Amplasarea în clădiri a spaţiilor agenţiei: în cadrul Ploiesti Hall.
Poziţia spaţiilor comerciale: Parţial central
Aria apaţiilor comerciale : 200m²
Echipamente în dotare: telefon, fax, claculator pentru fiecare birou
Telefon: 0244/ 553118
Fax: 0244/549345

***(Menţionăm că firma este doar un model de prezentare generală a unei agenţii de turism, cu alte cuvinte acestă agenţie nu există în realiate)

V. Structura tehincă a agenţiei şi a personalului acesteia

Agenţia de turism „Fantasytour” are în componenţa sa patru birouri de bază cu compartimente şi servicii specializate şi un număr de două birouri opţionale. În cadrul birourilor de bază se disting : biroul secretariat, biroul dezvoltare, biroul transporturi, biroul turism. În cadrul agenţiei, ca birouri opţionale s-au creat biroul trafic accesoriu şi biroul publicitate. Fiecare birou îndeplineşte sarcini şi atribuţii specifice astfel:
1. Biroul secretariat realizează lucrări de secretriat pentru directorul tehnic, înregistrează corespondenţa sosotă şi o tirază pentru diverse birouri şi oficii, instruieşte şi coordonează munca paznicilor, curierilor şi comisionarilor;
2. Biroul de dezvoltare are rol în asigurarea creşterii vânzărilor. El trebuie să aibă întocmit un fişier general al întreprinderilor şi persoanelor cu care agenţia are strânse legături de afaceri pentru a le putea expedia scrisori cu programe, broşuri, etc;
3. Biroul transporturi are două secţii: secţia contracte care se ocupă cu încheierea de contracte cu urnizorii de servicii de transport, stabileşte condiţiile şi tarifele de vânzare a biletelor, precum şi comisioanele agenţiei, întocmeşte instrucţiunileşi plata biletelor; secţia materilă care se ocupă cu tipărirea biletelor şi difuzarea lor către filialele şi sucursalele agenţiei, relizând în acelaşi timp stocul biletelor şi gestionarea acestora.
4. Biroul turism cu două comparimente a câte trei secţii fiecare:

• compartimentul de producţie: secţia programe se ocupă cu elaborarea programului de voiaj şi cuprinde operaţiunile de formare a itinerariului, de alcătuire a devizului estimativ, de rezervari anticipate a mijloacelor de transport şi a camerelor de hotel, de stabilire a modalităţilor de vânzare a voiajelor, de întocmire şi tipărire a progamelor provizorii ale voiajelor (fascicule, pliante, reviste, etc.); secţia operativă generală se ocupă în acord cu secţia programare de punere în execuţie a voiajelor de grup programate; secţia operativă, congrese şi pelerinaje se ocupă de voiajele colective cu caracter profesional şi religios;
• compartimentul recepţie: secţia de contracte încheie contracte cu hoteluri, restaurante, agenţii de spectacol, precum şi cu agenţii corespondente;  secţia receptivă generală îndeplineşte toate operaţiunile referitoare la formarea devizelor estimative cerute pentru voiajele cu itinerarii particulare, neprogramate şi studiază modul de realizare a serviciilor agenţiei, în localităţile turistice cu personal specializat; secţia operativă generală îndeplineşte toate operaţiunile de rezervări şi prestări servici către clientela sosită în diverse localităţi; vizitate prin intermediul intrucţiunilor transmise filialelor, sucursalelor şi agenţiilor corespondente.

Personalul agenţiei „Fantasytour”, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate poate fi împărţit în trei categorii:
1. Personalul administrativ: îndeplineşte sarcini de gestiune generală, în cadrul său distingându-se următoarele funcţii: personal cu funcţii de conducere, personal de ordine, personal ordinar, persoanl de îngrijire.
2.  Personalul tehnic poate fi împărţit în următoarele categorii: personal cu funcţii de conducere, personaul destinat vânzărilor, personal de execuţie.
3.  Personalul specializat cuprinde: curierii care însoţesc turişii pe tot parcursul voiajului punându-le la dispoziţie serviciile comandate cu anticipaţie de către agenţie, pentru ca voiajul să se desfăşoare conform programului fixat; hostessas (asistente turistice) care întâmpină clienţii în avioane, trenuri, nave sau autocare furnizându-le informaţii, explicaţii asupra locurilor vizitate şi ajtându-i să-şi satisfacă mici necesităţi; ghizi turistici fiind cei care întâmpină turiştii în localităţile de destinaţie şi îi însoţesc în vizitarea acestora prezentându-le obiectivele naturale, arheologice, artistie, folclorice etc; interpreţii sunt cei care întâmpină clienţii în localităţile de tranzit sau destinaţie punându-le la dispoziţia acestora pentru a-i ajuta în diferite operaţiuni ce trebuie efectuate pentru a ajunge la locurile unde vor fi utilizate diferite servicii sau la alte mijloace de transport pentru a continua călătoria.

VI. Cum poate arăta oferta unei agenţii de turism

Pentru a defini „oferta turistică” este esenţilă departajarea sa conceptuală de „producţia turistică”, necesitatea determinată de specificul industriei turistice. Cadrul şi potenţilul natural şi antropic, echipamentul de „Producţie” al serviciilor turistice, masa de bunuri materile (alimentare, industrilale) destinat consumului turistic, forţa de muncă specializtă în activităţi specifice, infrastructura turistică şi condiţiile de comercilizare (preţ, facilităţi) formează oferta turistică. Ansamblul de servicii care mobilizează forţa de muncă, echipamentul de producţie şi bunurile materile care se materilizează într-un consum efectiv în cadrul unei ambianţe specifice, reprezintă producţia turistică. Relaţia oferta turistică - producţie turistică este marcată de următoarele particularităţi, comparativ cu aceeaşi relaţie de pe piaţa bunurilor fizice:
1. Producţia turistică poate fi cel mai mult egală cu oferta;
2. Ofetra turistică există şi independent de poducţie, în timp ce producţia turistică nu se poate realiza în afara ofertei;
3. Ofeta de bunuri materiale nu se poate detaşa de existenţa unei producţii;
4. Structura ofertei turistice nu coincide întotdeauna cu structura producţiei turistice, în timp ce strutura ofertei de bunuri materiale reflectă structura producţiei respective;
5. Ofeta turistică este fermă - există cât timp există elemente ce o compun; producţia turistică este efemeră, există cât timp se manifestă consumul, încetează o dată cu încheierea consumullui.

Această relaţie particulră a ofertei turistice şi producţia turistică evidenţiază rolul primordial al ofertei ca sursă a producţiei turistice, dar şi rolul producţiei ca mobilizator al ofertei. Principala caracteristă a ofertei turistice o reprezintă complexitatea sa. Aceasta se referă la structura ofertei turistice, cât şi la structura producţiei şi a producătorilor de turism. Elemntele componente ale ofertei pot fi grupate în două categorii:
1. Elemnte atractive, compuse din resurse naturale, socio-cuturale, umane, tehnologice, având o importanţă relativă în timp şi spaţiu în cadrul ofertei turistice;
2. Elemntele funcţionale, compuse din echipamentul şi serviciile care fac posiblă desfăşurarea producţiei turistice;

Fiecare din componentele celor două categorii de elemente prezintă, o mare diversitate de materializari. Astfel, echipamentul de primire, respectiv cazare, este format din hoteluri, moteluri etc. Oferta turistică poate fi clasificată în funcţie de motivaţia dominantă a consumatorilor în patru mari grupe:

• Ofeta turismului de vacanţă;
• Oferta turismului cultuaral;
• Oferta turismului de afaceri/congrese;
• Oferta turismului pentru îngrijirea sănătăţii.

Fiecare dintre ofertele turistice enumerate aparţine unei pieţe individuale pe plan cantitativ şi calitativ, de gradul de dezvoltare economică al ţării căreia îi aparţine şi de factorul uman şi natural specific, ea reprezintă cadrul de materializare al producţiei turistice. Prin eterogenitatea produselor turistice oferite pieţei, agenţia de turism „Fantasytour” încearcă satisfacerea a cât mai multor segmente ale consumatorilor, adaptându-şi oferta la cerinţele crescânde ale diferitelor categorii de clienţi efectivi şi mai ales a celor potenţiali. În acest sens un rol foarte important revine compartimentului dezvoltare care prin activitatea sa trebuie să asigure creşterea vânzărilor, pornind în primul rând de la o cunoaştere aprofundată a pieţei turistice a particularităţilor şi a nevoilor reale ale acesteia.

În vederea realizării acestui obiectiv, firma recurge la o strategie judicioasă de cercetare a tuturor variabilelor pieţei prin metode moderne şi diverse (anchete, chestionare, interviuri etc.). Caracterul sezonier al cererii determină agenţia să recurgă la o formulare corespunzătoare a mixulului de marketing. Cea mai mare parte a ofertei agenţiei se concentrează pe două sezoane (de iarnă şi de vară) în restul anului cererea manifestată fiind slabă, pentru atenuarea sezonalităţii, agenţia realizează programe turistice axate în primul rând pe turismul balnear de odihnă, pe cel de agrement în cele mai variate forme ale sale şi intensifică actvitatea de ticketing.

În perioada de iarnă activitatea se concentrează în special pe staţiunile montane unde se pot practica sporturi de iarnă, dar şi în alte staţiuni care oferă posibilitatea petrecerii unei vacanţe placute, active sau realizarea de tratamente şi cure balneare. O perioadă importantă o reprezintă sărbătorile de iarnă când populaţia dispune de timp liber şi caută să-şi petreacă vacanţa în mod plăcut în afara reşedinţei, agenţia speculând intens situaţia.

Perioada cea mai intensă în activitatea agenţiei o reprezintă sezonul estival, al concediilor şi vacanţelor, când cererea manifestată atinge cea mai mare cotă din cursul anului. În cadrul activităţii de ticketing agenţia poate stabili cea mai convenabilă variantă de zbor pentru orice destinaţie, eliminând, totodată, eventualele întreruperi de emitere a biletelor de călătorie.

Departamentul de bilete avion al firmei stă la dispoziţia clienţilor cu informaţii promte cu privire la orice rută aeriană internţională, precum şi la conexiunile optime posibile:
1. realizează rezervarea de bilete de avion pe orice rută internă şi internaţională cu oricare dintre campaniile aeriene ce-i desfăşoară activitatea în ţara noastră;
2. livrază la domiciliul sau sediul firmei biletele de avion solicitate.

În categoria bussines, travel, agenţia realizează rezervări de camere de hoteluri de 2, 3,4 şi 5 stele în toate ţările lumii. În paleta serviciilor turismului intern se cuprind: cazări în hoteluri şi vile, masa, transport, excursii şi circuite înscrise în programele agenţiei sau la cerere, tratament balnear, vacanţe turistice rurale, programe speciale de Anul Nou, Paşte, Mărţişor etc, organizări de banchete, mese festive, aniversări. Departamentul de turism extern al firmei oferă: programe turistice pentru turişti îndividuali şi grupuri organizate, excursii şi pelerinaje, pachete turistice incluzând zboruri operate pe curse chater în sezonul estival, tururi cu date fixe de plecare în ţările Europei, sejururi în tot timpul anului cu destinaţii exotice, rezervări de camere în hoteluri de 2, 3, 4, şi 5 stele la cele mai mai mici preţuri, transfer aeroport-hotel-aeroport. Pentru tineret, firma organizează: tabere, programe de weekend, trasee turistice, programe educative şi distractive. Astfel, pe plan intern firma are contracte încheiate cu hoteluri de 2, 3, şi 4 stele din staţiuni precum : Buşteni, Predeal, Poiana Braşov, Sinaia, Păltiniş, Cheia şi altele, pentru turismul montan. Pentru turismul balnear, firma oferă sejururi de 6, 9, 12, 18 şi 21 zile în hoteluri de 2, 3, şi 4 stele din următoarele saţiui: Băile Felix, Băile Herculane, Băile Gorova, Vatra Dornei, Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti, Covasna, balvanyos, slănic Moldova, Sângeroz Băi, Băile Tuşnad, Techirghiol, Voineassa, Moineasa. În ceea ce priveşte litoralul românesc agenţia are cea mai completă ofertă în sensul că ea cuprinde sejururi între 2 şi 21 de zile la orice hotel sau vilă din categoria 1-4 stele. Agenţia oferă circuite în toate zonele tării: Maramureş, Moldova, Transilvania, Muntenia etc sau programe pentru cele mai diverse gusturi. De asemenea, agenţia promovează agroturismul având o serie de contracte cu pensiuni agroturistice de pe valea Prahovei, a Oltului şi din zona Maramureşului. În sfera excursiilor şi a pelerinajelor intră programe în zona religioasă a Moldevei şi tradiţională a Oaşului. Pentru evenimente importante ale anului bisericesc agenţia oferă o serie de programe cu caracter religios. Oferta de tabere a agenţiei este foarte bogată acoperind aproape toate zonele de interes turistic ale ţării (de exemplu în Munţii Bucegi agenţia a încheiat contracte cu taberele : Căprioara, Vânătorul, Cerbul etc).

Pe plan extern agenţia organizează: croaziere pe Nil, pe Rin; circuite ce se includ unui ansamblu numit Europa Culturală, conţinând toate capitalele mari ale Europei (Viena, Pris, Lisabona, Roma, Berna etc. ) precum şi oraşele de interes istoric şi cultural, dar de dimensiuni mai mici. Agenţia realizează programe la cerere pe orice rută şi are o paletă variată de produse ce se adresează turiştilor individuali: schi în Austria (Innsbruck, Zllertal); Cehia cu sejruri de 9-12 zile cu cazare în hoteluri de 3 şi 4 stele; sejruri cu destinaţii cele mai diverse (Malta, Egipt, Grecia, Turcia, Tunisia, Cipru etc.) Agenţia oferă sejururi în ţări dintre cele mai exotice, oferind cazare în hoteluri de trei stele şi până la cinci stele, în cadrul unor sejururi cu o durată cuprinsă între 5 şi 16 zile în : Republica Dominicană, Mauritius, Seychelles, Maldive. În oferta agenţiei se includ şi sejururi în renumitele: 1. Staţiuni greceşti : Paralia, Riviera, Salonic, Atena, Creta. 2. Staţiuni turceşti: Antalya, Bodrum, Kusadasi, Marmaris. Oferta agenţiei este aşa cum se poate observa, bogată şi variată având „remediul” oricărui are nevoie.

VII. Postfaţă

Succesul de viaţă al unei agenţii turistice depinde de modul în care aceasta reuşeşte să conceapă produse turistice care să asigure satisfacerea într-o masură cât mai mare a nevoilor diferitelor segmente de clientelă, să se diferenţieze de produsele concurenţei. Pentru aceasta este necesaă pe de o parte studierea cererii clientelei,  iar, pe de altă parte, analiza ofertei concurenţei sub aspectul volumului structurii, masuri în care aceasta satisface nevoile unui segment neacoperit. Conţinutul produselor turistice poate fi definit numai în funcţie de anumite criterii ale cererii, pe grupe omonime de clientlă. Adaptarea ofertei la modificarile cererii clientelei turistice potenţiale presupune cercetarea permanentă a cererii clientelei turistice potenţiale.

Studierea pieţei presupune:
1. Identificarea principalelor segmente de clientelă după criterii variate cum ar fi: criterii demografice, psihologice, geografice, economice, motivaţii;
2. Determinarea volumului şi structurii cererii pe segmente de clientelă;
3. Identificarea factorilor care stimulează sau frânează circulaţia turistică şi analiza influenţei acestora: veniturile disponibile pentru turism, ofetra turistică, preţurile şi tarifele practicate, timpul liber;
4. Factorii secundari: actorii tehnici, urbanizarea, factorii organizatorici, politici;
5. Studierea diferitelor segmente ale clientelei pentru: mijloace de transport, diferite forme de cazare hotelieră şi extrahotelieră, diferite unităţi de alimentaţie, unităţi de agrement, unităţii de tratament, sezoane, durata medie a sejurului, diversitatea şi nivelul calitaiv al serviciilor de bază şi complementare;
6. Cercetarea obiceiurilor de călătorie şi a intenţiilor de cumpărare: perioada optimă pentru efectuarea unei călătorii;
7. Frecvenţa călătoriilor, destinaţiile preferate, formele de turism solicitate (organizat, semiorganizat, neorganizat), mijlocul de transport folosit, alte optiuni cu privire la tarife şi preţuri, volumul cheltuielilor pentru serviciile turistice şi componetele lor per total.

Cercetarea gradului de satisfacţie obţinut în urma consumului difertitelor produse turistice sau a componetelor acestora (atractivitatea zonei, diversitatea şi calitatea serviciilor oferite, raportul calitate-preţ etc). Rezultatele acestei cercetării vor fi folosite în vederea adaptării permanente a ofertelor la mutaţiile intervenite în structurea cererii. Cunoaşterea tiplogiei clientelei şi a particularităţilor cererii acesteia o reprezintă condiţile de bază pentru conceperea unor produse turistice competitive. Aceasta rezultă din necesitatea abordării diferite a fiecăruia dintre segmente astfel încât ofeta de servicii să vină în întâmpinarea şi chiar să contribuie la stimularea lor.

Conceperea unor produse turistice variate şi originale capabile să satisfacă diversitatea nevoilor, dorinţelor turiştilor presupune culegerea de informaţii cât mai complete despre componente ale ofertei turistice. Activitatea oricărei unităţi economice care se doreşte profitabilă trebuie să pornească cu o acţiune intensă şi bine elaborată de emarketing. În acest sens componentele mixului de marketing trebuie astfel îmbinate încât rezultatul obţinut să fie cel scontat. Agenţia trebuie să pună baza pe calitatea serviciilor oferite, ştiut fiind faptul că aceasta este un elemant definitoriu, particular al produsului turistic. Ea exprimă măsura în care sericiul prestat satisface cerinţele consumatorulor.

Pornind de la cadrul în care are loc interactivitatea prestatorulu / consumatorului, aceste elemente pot fi grupate în trei categorii astfel: elemente legate de ambianţă, elemnte legate de amteriale şi personal de servire. Un prestator de servicii nu poat fi sigur că va satisface clientul numai pentru ca a prestat un serviciu tehnic de bună calitate, el trebuie să fie conştient de importanţa ineracţiunii cumpărător / vânzător, atitudinea cu care au fost oferite serviciile. Apercepţia calităţii variază, deci, de la un client la altul şi nu are aceeaşi importanţă pentru cumpărător şi pentru prestator. Calitatea srviciilor este apreciată în final de consumatorii care compară aşteptările sale cu experienţa câştigată în timpul prestării. Deci solulita, în problema măsurării calităţii serviciilor o constituie determinarea modului în care evaluează consumatorii, prestaţiile de care au benficiat. La baza fiecărei activităţii agenţia trebuie să aibe în vedere două activităţi şi anume: stabilirea stisfacţiei obţinute prin consum de către clienţii efectivi; stabilirea motivelor care nu ajută la transformarea clienţilor potenţiali sau a nonconsumatorilor relativi în clienţi efectivi ai unităţii. În acest sens agenţia trebuie să întocmească două tipuri de chestionare: chestionare pentru clienţii efectivi şi chestionare pentru clienţi potenţiali.

VIII. Bibliogarfie

„Menegementul agenţiei de turism” de Gabrilea Stanciulescu, Editura A.A.E. Bucureşti 2000;

„Economia şi politica turismului internaţional” de Cristina Cristureanu, Editura Abeona, Bucureşti 1992;

„Econimia Turismului” de Oscar Snak, Editura Expert, Bucureşti 2001;

„Economia turismului şi a mediului înconjurător” de Anca Gabriela Roşu, Ion Istrate, Florina Bran, Editura economica 1996;

„Marketingul servicilor” de Gabriela Stanciulescu, Editura A.S.E., Bucureşti;

„Tehnica operaţiunilor în turism” de Gabriela Stanciulescu, Editura economiă, Bucuresti 1997;

„Judeţul Braşov” de Titus Gabriel şi colectiv,  Editura Sport-Turism, Bucureşti 1981;

Difertite ghiduri turistice.

Top | Geografie | Index

Daca doriţi să citaţi această pagină în alte publicaţii web sau reviste (nu mai mult de 10 randuri) trebuie să menţionaţi sursa: "roEnciclopedia - prima enciclopedie romana online, Geografie, Agenţia de turism, ©2002-2007, concepută de Ioana Radu, http://www.roenciclopedia.ro" şi să trimiteţi un e-mail la adresa office@roenciclopedia.ro care conţine locul unde a fost publicat articolul dumneavoastră.