Acizii grasi

Acizii grasi reprezintă o componentă importantă a lipidelor. Acizii graşi prezenţi în organismul uman sunt linoleic şi linolenic (esenţiali) şi acidul arahidonic. Primii se numesc şi Vitamina B, iar prin transformarea lor se obţine acidul arahidonic.

Fig.1: Avocado (sursa de acizi grasi)

Acest complex de trei acizi graşi polinesaturaţi se numeşte Vitamina F. Acidul linoleic şi linolenic nu pot fi sintetizaţi în organism şi aici doar prin hrană.

II. Structura acizilor grasi

Structura moleculară a unui acid gras este sub formă liniară şi prezintă o "coadă" alcătuită dintr-un lanţ de molecule de carbon şi hidrogen. Are caracter hidrofobic ("îi este frică de apă", nu se combină cu moleculele de apă). În capăt este prezentă o moleculă de carbon care se leagă de un atom oxigen printr-o legătură dublă şi printr-o legătură simplă de -OH (hidroxil). Această parte este considerată hidrofilă, combinându-se cu moleculele de apă. Sunt principalii componenţi ai

Fig.2: Acid gras saturat (numarul de perechi de atomi de carbon pe care ii contine sunt intre 4-24)

săpunului deoarece "coada" este solubilă în substanţe uleioase, iar "capul" în apă topind şi spălând murdăria.

Termenii saturat, mono-saturat şi poli-saturat se referă la numărul de atomi de hidrogen ataşaţi de molecula de hidrocarbon din coadă. Grăsimile provenite din animale au legături simple între atomii de carbon din coadă. Atunci când conţin cel mai mare număr de atomi de hidrogen se numesc saturate. Acestea sunt de obicei solide la temperatura camerei. Acizii graşi saturaţi (palmitinic, stearinic) se găsesc cu precădere în grăsimile animale (unt, smântână, untură). Pentru sinteza grasimilor proprii organismul are nevoie de acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi în anumite proporţii

Fig.3: Acid gras nesaturat

(raport 2:1 de grăsimi saturate şi nesaturate).

Grăsimile nesaturate ajută la arderea celor saturate dacă raportul între ele este de doi la unu. Dacă acidul linoleic este prezent în cantitate suficientă, ceilalţi doi acizi graşi pot fi sintetizaţi în organism. Consumul ridicat de carbohidraţi determină creşterea necesarului de vitamină F.

III. Rolul acizilor grasi

Rolul acizilor graşi este în creşterea normală a vaselor de sânge (sporind elasticitatea şi micşorând permeabilitatea vaselor) şi preîntâmpină formarea depunerilor de colesterol în interiorul arterelor. Asigură sănătatea pielii, a părului şi un oarecare grad de protecţie împotriva efectelor negative ale razelor X. Acidul linoleic împiedică apariţia tumorilor. Contribuie la dezvoltarea şi la bunăstarea generală o organismului prin influenţarea activităţii glandulare şi capacitatea de disponibilizare a calciului către celule. Combate afecţiunile cardiace. Ajută la scăderea greutăţii corporale prin arderea grăsimilor saturate. Acizii arahidonic şi linoleic posedă proprietăţile de a forma alătuiri de colesterol compuşi uşor solubili, grăbind transformarea în ficat a colesterolului în acizi biliari şi contribuind astfel la eliminarea colesterolului din organism, de a stimula eliminarea bilei şi peristaltismul intestinal (mişcare de contracţie - urmată de o relaxare periodică - a musculaturii stomacului şi intertinului, care se propagă sub formă de unde şi face ca alimentele să fie împinse de-a lungul tubului digestiv). Intensifică acţiunea lipotropă a colinei şi stimulează sinteza acesteia. Absenţa acestora generează dermatie, prezenţa lor în capacităţi insuficiente dereglează utilizarea celorlalti acizi din organism.

IV. Surse de acizi grasi

Srusa principală de acizi graşi sunt uleiurile vegetale nerafinate şi anume uleiul de floarea-soarelui care conţine acid linoleic în procent de 68%, de soia 59%, de măsline 15%, nuci de cocos 65%, boabe de orez 1.3%, de mazăre 2% şi untura de porc 9%. Alte surse sunt germenii de grâu, seminţe de in, şofran, soia şi alune, nuci, migdale, avocado. Inamiciii Vitaminei F sunt grăsimile saturate, căldura şi oxigenul. Necesarul zilnic este de 2-6g adică 10-15g ulei vegetal.

I. Introducere

II. Structura acizilor grasi

III. Rolul acizilor grasi

IV. Surse de acizi grasi

V. Bibliogarfie