PreviousCategoriiNext
Previous Articole Next

Ursul polar

Imagini Ursul polar

I. Istoric

Urs polarUrşii au apărut pe această planetă acum 35 de milioane de ani când s-au separat de ratoni şi de "câinii urşi". Însă strămoşul ursului polar, ursul brun nordic care a început să se hrănească cu foci, a apărut mult mai târziu, în Euroasia şi face parte din ramura etruscă. Astăzi ursul polar (lat. Ursus maritimus) este cel mai mare mamifer al familiei ursidae.

II. Zona geografică

Ursul polar, Distribuţie pe globEste răspândit în ţinutul arctic. În imaginea alăturată este prezentată distribuţia pe glob a ursului polar.



III. Caracteristici fizice

Clasificare ştiinţifică
Regnul: animalia
Încrengătura: chordata
Subîncrengătura: vertebrata
Clasa: mammalia
Ordinul: carnivorae
Familia: ursidae
Genul: ursus
Specia: ursus maritimus
Denumire comună: ursul polar
Corpul acestora este asemănător cu cel al unui urs maro. Capul poate ajunge la 40 cm lungime, cu circumferinţa de aproximativ 30 cm. Dinţii sunt mai mici ca la celelalte specii, dar mai ascuţiţi, gâtul mai puternic. Au buze extensibile, adică nu sunt ataşate de gingii şi pot culege fructe, le pot coji. Urechile sunt mici, externe. Au mirosul şi auzul bine dezvoltate. Simte prada de la 30 de km depărtare.

Culoarea blănii este albul, dar poate fi gălbuie sau gri în timpul verii. Este foarte călduroasă, iar temperatura corpului rămâne neschimbată atunci când este foarte frig. Firele de păr care o compun sunt în realitate incolore şi goale în interior precum fibrele optice. Ele conduc razele de soare spre pielea lor neagră, unde sunt absorbite dând astfel naştere unui sistem de încălzire foarte eficient. De asemeni la nivelul acestora se găsesc canalicule microscopice pline cu aer care asigură o izolare termică excelentă şi de aceea uneori urşii polari se tăvălesc prin zăpadă pentru a se răcori.

Labele din faţă sunt folosite pentru înot fiind mari şi membranate pentru a asigura propulsia. Cele posterioare au rol de cârmă. Urşii polari au gheare neretractibile. Picioarele sunt mai lungi decât la celelalte specii din familia ursidae, au blană pe tălpi şi ventuze care conferă stabilitate pe gheaţă. Pe uscat nu aleargă atât de repede ca rudele sale. În apă atinge 10 km/h vâslind doar cu labele posterioare, iar scufundat poate să stea până la 5 minute. Precum oamenii se deplasează atingând solul cu călcâiele, dar şi cu talpa şi pot adopta o poziţie bipedă ceea ce îi avantajează atunci când trebuie să observe pericolele, să caute hrana sau să lupte. Înălţimea unui urs polar este de 1,6 m. Adulţii cântăresc între 300 şi 600 de kg. Pot ajunge la o lungime de 2,5 m.

IV. Hrănirea

Sunt animale carnivore. Se hrănesc cu foci (Pusa hispida) pe care le pândesc la copcă, balene care au esuat pe mal, peşti, păsări întâlnite în arealul lor. Puii de focă se nasc primăvara, iar femela focă sapă un adapost în zăpadă şi lasă un orificiu pentru a pătrunde aerul. Par bine ascunşi, dar nu şi pentru mirosul dezvoltat al ursului polar. Puiul de focă are aproape 20 de kg. Ei consumă doar grăsimea şi pielea focilor dacă hrana este abundentă. Uneori în dieta lor, în timpul verii, intră şi plante, un fenomen destul de ciudat pentru acestă specie. 

V. Reproducerea

Primăvara este anotimpul când aceştia îşi caută perechea şi pot parcuge zeci de kilometri pentru a găsi o ursoaică fără pui. Perioada de împerechere este din martie până în iunie. Gestaţia durează 195-265 de zile. Femela începe construcţia adăpostului pentru pui din luna octombrie. Ea sapă un gang lung de câţiva metri continuat cu o "pesteră" adâncă de 2 m. Femelele nasc în medie doi pui cu ochii închişi şi blana deasă. Ursoaica va petrece 10 zile în apropierea vizuinii pentru ca ei să se adapteze la clima rece. Bârlogul este loc de adăpost pentru ursuleţi deoarece temperatura poate atinge +20ºC. Rămân alături de mama lor 2 sau 3 ani. Ei ajung la maturitatea sexuala la 5-6 ani. Rata mortalităţii este estimată ca fiind cuprinsă între 10-30%.

VI. Comportamentul


Urs polar
Fig.3: Ursul polar - bun înotător
Sunt animale solitare. Urşii polari ştiu să înoate şi adesea o fac doar din plăcere. Pot înota 100 km fără să obosească.

Ursus maritimus foloseşte două strategii pentru a vâna focile: pânda şi ambuscada. Vara el pândeşte prada înotând pe sub gheaţa subţire. Dar cea mai folosită rămâne ambuscada. Stă întins pe burtă, cu nasul în apropierea copcii şi aşteaptă ca foca să iasă la suprafaţă când nu mai are oxigen, apoi cu lovituri puternice aplicate în capul acesteia îşi doboară victima.

Este activ tot timpul anului, deci nu hibernează. Sunt periculoşi deoarece nu se poate şti următoarea mişcare, nu are mimică. În sălbăticie trăiesc 25-30 de ani.

VII. Habitatul

Se întâlneşte în mediul polar arctic. Polul Nord poate fi considerat tundra şi taiga (Oimiakon şi Verhoiansk) şi nu climat polar datorită limitei climatice de iarnă mai joase cu 10oC decât în Antarctica. Temperatura aici este cuprinsă între -20oC şi -40oC, iar vara ajungând la peste 0oC. Precipitatiile sunt în jur de 100-300 mm/an. De asemeni apar cicloni. Vara are loc topirea gheţii. Ziua dureaza 5 luni, iar în ultima lună este semiîntuneric. În sud, unde este mai uscat, apare solul cu stepă polară (tufe mici, muschi, lichieni, ierburi). Acesta atrage urşii polari. Dar locul preferat de ei este calota glaciară din Oceanul Arctic deoarece aici sunt mamifere marine. În apa oceanică viaţa este mai abundentă decât pe continent. Aici găsesc uşor hrana. Ei călătoresc spre nord sau spre sud 1 000 km când calota glaciară începe să se topească.

Supravieţuirea acetuia este pusă în pericol după cum au anunţat oamenii de ştiinţă de către încălzirea globală. Deja calotele glaciare au început să se topească, gheaţa este mai puţină cu aproate 50% decât acum 60 de ani. Una dintre soluţiile propuse a fost transportarea apei în aceste zone şi transformarea ei în gheaţă. Este un animal protejat prin lege. �ări precum Norvegia, Canada, Danemarca au interzis vânarea acestora din 1960.

VIII. Prădătorii

Singurul pericol este reprezentat de oameni şi ceilalţi urşi (masculi). Mortalilatea în rândul adulţilor este de 14%.

IX. Importanţa

Aspecte pozitive: este folosită blana lor şi carnea de către populaţiile din acesta zonă.

Aspecte negative: sunt consideraţi periculoşi. Au fost raportate cazuri de deces în urma întâlnirii cu aceştia în rândul autohtonilor. Este un animal protejat de lege, vânarea sa fiind strict reglementată. Se apreciază ca există aproximativ 40.000 de exemplare în sălbăticie.

X. Mitologie

Hiperboreenii: Au rămas în multele tradiţii legate de ei ca fiind foarte înalţi, cu pielea albă şi având, printre alte caracteristici, ochii mari, albaştrii, limpezi şi părul blond deschis. Nu ne vine prea greu să recunoaştem imediat descrierea tipului ideal al rasei nordice, opus tipului brun sau negroid din regiunile sudice. Se presupune că simbolul lor a fost ursul, simbolul Nordului, grecescul "arktos" însemnând urs.

Totem: Simbolizează viaţa trăită în linişte şi armonie. Este asociat şi cu puterea şi rezistenţa.

Ziua ursului: În folclorul românesc ziua ursului este pe 2 februarie (Stretenia), atunci când se practică ritualurile viilor. Se mai numeşte Martinul cel Mare şi se crede că în această zi ursul iese din bârlog şi joacă, iar dacă îşi vede umbra mai doarme şapte săptamâni pentru că atunci se termină iarna.

Zalmoxis: Se presupune că derivă de la "zalmos" care înseamnă "piele de urs".

Zeiţa Artemis: Aceasta avea preotesele îmbrăcate în blănuri de urşi şi era considerată divinitate a vegetaţiei.

Constelaţii: Constelaţiile Ursa Mare şi Ursa Mică. Legenda spune că zeiţa Callisto şi fiul ei au fost transformaţi în urşi de către Hera deoarece aceasta a avut un copil cu soţul ei, Zeus.

Bibliografie

"Atlas magazin", Anul V, Nr. 1 (29), Ianuarie 1999
"Atlas magazin", Anul IV, Nr. 12 (28), Ianuarie 1998
Almanah Cugetătorii magazin, 1996
Almanah animale, 2002
Manual Geografie, Editura All de Grigore Posea, Nicu Aur, Nadja Dida
Manual Biologie, Editura All, Autori: Ioana Arinis, Aurora Mihail, Stefan Viorel Costache
"Cartea trecutului misterios", de Robert Charroux



Domeniu : Zoologie >> Mamifere
Afiseaza detaliiAscunde detalii
cristinastory.com

Scroll