PreviousCategoriiNext
FirstArticole Next

Marele rechin alb

Imagini Marele rechin alb

I. Date generale

Marele rechin albRechinul alb (lat.  Carcharodon carcharias) este cel mai mare peşte marin răpitor care aparţine clasei chondrichthyes, ordinul lamniformes, cu trupul fusiform şi acoperit de solzi mărunţi şi aspri, schelet cartilaginos, botul ascuţit cu multe şiruri de dinţi, gura situată în partea inferioară a capului şi coada formată din doi lobi inegali.

Rechinii sunt printre primele vertebrate pe scara evolutivă şi sunt foarte asemănători cu vieţuitoarele marine din perioada cretacică. Se cunosc numeroase specii (peste 300) printre care: rechinul pitic pătat, rechinul lucios cu cap-de-ciocan, rechinul balenă uriaşă, rechinul bivol. Datorită ferocităţii acestui animal nu se cunoaşte numărul de exemplare existente pe glob. În Marea Neagră trăieşte un rechin numit "câinele-de-mare" care nu depăşeşte 1,70 m lungime.

II. Zona geografică

Rechinul alb, RăspândireSe întâlnesc în  oceanele cu climă tropicală şi temperată. În imaginea alăturată este prezentată distribuţia pe glob a rechinului alb.



III. Caracteristici fizice

Clasificare ştiinţifică
Regnul: Animalia
Încrengătura: Chordata
Subîncrengătura: Vertebrata
Clasa: Chondrichthyes
Subclasa: Elasmobranchii
Ordinul: Lamniformes
Familia: Lamnidae
Genul: Carcharodon
Specia: Carcharodon carcharias
Denumire comună: Marele rechin alb

Proporţiile sale i-au dat şi numele: cântăreşte peste o tonă şi are 6 metri lungime. Femelele sunt mai mari decât masculii, precum este la majoritatea speciilor de rechini. Are corpul alungit (hidrodinamic), suplu, sub formă de torpilă. Este acoperit cu piele de culoare neagră-albăstruie pe spate şi albicioasă pe pântece. Se termină cu o coadă puternică. Acesta prezintă solzi mărunţi ca nişte plăci osoase. Sub piele are muşchi bine dezvoltaţi şi aşezaţi în jurul scheletului cartilaginos. Intestinul se termină cu o cloacă, care se deschide la exterior prin orificiul cloacal. Capul prezintă un bot ascuţit. Gura se află pe partea ventrală, ca o crăpătură transversală şi are numeroşi dinţi ascuţiţi (3000) fixaţi într-o membrană fibroasă, musculoasă. Aceştia cresc foarte repede. De o parte şi de alta a capului se află 5-7 fante branhiale. Pe trunchi se găsesc înotătoare perechi şi neperechi. Ochii sunt negrii. Mirosul este bine dezvoltat. Respiraţia se face prin branhii care nu sunt acoperite de opercule. Ele sunt aşezate în pungi branhiale care comunică cu exteriorul prin fante branhiale. În fiecare pungă branhială se află o singură branhie. Sunt scăldate de apă, făcând schimbul de gaze mai uşor.


Forţa uimitoare a acestui animal este dată de musculatura sa. Când îşi îndoaie corpul el este împins înainte şi nu în lateral (cum am fi crezut). Acest lucru se întâmplă datorită unor unde regulate de contracţii musculare care-i străbat corpul. Fenomenul este completat de înotătoarea codală care se comportă în mediul acvatic ca o elice, ajutând la propulsie. Aceasta prezintă doi lobi inegali. Ea generează "forţă ascensională". O altă adaptare este înotătoarea dorsală, ca un pivot în jurul căreia rechinul se învârteşte cu uşurinţă. Spre deosebire de alte specii de peşti ca să nu se scufunde datorită greutăţii sale, marele rechin alb prezintă înotătoare pectorale lungi. Este foarte asemănător cu un avion. Forţa generată de acestea este numită portanţă şi împinge rechinul în timp ce se deplasează. Apa le susţine corpul şi le menţine muşchii la temperatura favorabilă supravieţuirii.


Videoclip

 

IV. Hrănirea

Se hrăneşte cu scoici şi peşti. Atacă omul. Este un peşte carnivor, un răpitor feroce.

V. Reproducerea


Fecundaţia este internă, ouălele fiind ţinute într-o cămăruţă specială numită uter.

VI. Comportamentul

Nu se cunoaşte prea mult despre comportamentul acestora, dar se presupune că înmulţirea şi socializarea au loc cu precădere în timp ce se hrănesc, când se adună mulţi indivizi. El este considerat „sanitarul oceanelor”. Mănâncă speciile pe care le cunoaşte, dar cercetează şi orice întâlneşte în cale. Vânează cu precădere în timpul zilei.

VII. Habitatul


Rechinul alb este un animal marin care se întâlneşte în oceanele tropicale, uneori aproape de mal sau la sute de kilometri depărtare unde temperatura este în medie 18oC.

VIII. Prădătorii


Singurul pericol este reprezentat de oameni.

IX. Importanţa

 

Aspecte pozitive: carnea este considerată un aliment exotic. De asemeni înotătoarele sunt şi ele delicatese. Se fac obiecte vestimentare din piele de rechin. Este studiat pentru că se presupune că el este cel care ascunde leacul pentru cancer. S-a ajuns la această concluzie deoarece rechinii nu sunt afectaţi de această boală. Fălcile sunt foarte scumpe şi sunt folosite în expoziţii sau ca trofee pentru aventurieri. Numărul rechinilor albi a scăzut dramatic de aceea este necesară ocrotirea acestui animal. State precum Australia şi Canada au legislaţie care împiedică vânarea acestora în mod iraţional.

Aspecte negative: atacă omul şi astfel dăunează turismului. Cele mai multe atacuri asupra oamenilor au fost înregistrate în Statele Unite ale Americii.


 

 

 

 

Domeniu : Zoologie (Vertebrate) >> Peşti

Afiseaza detaliiAscunde detalii
cristinastory.com

Scroll