PreviousCategoriiNext
FirstArticole Next

Fasolea

Imagini Fasolea

Descarc─â versiune PDF

I. Date generale

       Fasolea (lat. Phaseolus vulgaris) este o plant─â erbacee anual─â, ag─â┼ú─âtoare, din familia leguminoaselor. Originar─â din America de Sud (Peru), a fost adus─â în Europa în secolele al XVI-lea ┼či al XVII-lea, de unde s-a r─âspândit în toate ┼ú─ârile. În România se cultiv─â din secolul al XVIII-lea în toate zonele ┼ú─ârii, cele mai favorabile loca┼úii find Câmpia Transilvaniei ┼či Câmpia de Vest. Nu este preten┼úioas─â ┼či are o mare valore alimentar─â. Se disting dou─â variet─â┼úi ┼či anume fasolea pitic─â sau oloag─â ┼či fasolea urc─âtoare.

Clasificare ╚Ötiin╚Ťific─â

Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clas─â: Magnoliopsida
Subclas─â: Rosidae
Ordin: Fabales
Familie: Fabaceae
Gen: Phaseolus
Specie: Phaseolus vulgaris
Denumire popular─â: fasolea.

II. Particularit─â┼úi morfologice ┼či anatomice

II.1. R─âd─âcina

       Prezint─â o r─âd─âcina principal─â adânc înfipt─â în p─âmânt, pivotant─â, pe care sunt dispuse numeroase r─âd─âcini laterale sub┼úiri ┼či ramificate. Pe ramurile tinere ale r─âd─âcinii apar umfl─âturi numite nodozit─â┼úi. Ea nu poate absorbi azotul din aer în mod direct ci cu ajutorul bacteriilor prezente la acest nivel care au însu┼čirea de a-l absorbi ┼či a-l transforma în substan┼úe azotoase, care se strâng în nodozit─â┼úi. Acestea repezint─â hrana plantei, iar bacteriile fixatoare de azot se hr─ânesc cu substan┼úele produse de frunzele acesteia.

II.2. Tulpina

       Aceasta poate atinge 2-4 metri. Este sub┼úire, de aceea ea nu se poate ridica ci se încol─âce┼čte în jurul plantelor apropiate sau unui arac.

II.3. Frunza

       Frunzele sunt compuse din 3 foliole (limbul), lung pe┼úiolate dând aspectul de tuf─â, peripenate, terminate cu cârcei. La baza acestora se afl─â dou─â stipele mari. Cele de la baz─â, în num─âr de dou─â, sunt simple.

II.4. Florile

       Florile sunt albe, ro┼čii sau violete cu 5 petale inegale, iar cea median─â superioar─â formeaz─â stindardul sau steagul, cele dou─â laterale – aripile ┼či cele dou─â inferioare sunt alipite ┼či formeaz─â luntrea sau carena unde se g─âsesc 10 stamine dintre care 9 unite prin filamente ┼či una liber─â. Între stamine se afl─â ovarul cu un stil îndoit ┼či un stigmat p─âros. Au 5 sepale verzi unite ce formeaz─â caliciul. Sunt grupate câte 2-8, la subsuoara frunzelor, colorate diferit.

II.5. Fructul

        Se nume┼čte p─âstaie ┼či prezint─â semin┼úe mari, globuloase. Este alc─âtuit─â din dou─â jum─ât─â┼úi, pe care se afl─â semin┼úele. Când se coc ele crap─â în lung ┼či semin┼úele cad. Dup─â ce fructele ┼či semin┼úele s-au copt planta se usuc─â ┼či moare. Lungimea p─âst─âilor în func┼úie de soi este cuprins─â între 10-25 centimetri.

II.6. Seminţele

        Au form─â oval─â, sunt lucioase ┼či sunt numite ┼či boabe. Ele sunt bogate în amidon.

III. Înmul┼úirea

      Are loc prin polenizare care se face direct în floarea închis─â, polenizare autogam─â. Anterele crap─â înainte de a se deschide floarea ┼či polenul cade pe stigmat. Uneori polenizarea se face de c─âtre insecte. Dup─â fecunda┼úie ovarul cre┼čte ┼či se transform─â în fruct – p─âstaie.

IV. Factorii de mediu

      Semin┼úele sale germineaz─â la 10-12ºC. În perioada de vegeta┼úie temperaturile sub 20ºC duc la întârzierea înfloririi ┼či fructific─ârii, iar la 0ºC plantele sunt distruse. Temperatura optim─â pentru cre┼čtere este cuprins─â între 25-28ºC. De asemeni trebuie s─â aib─â lumin─â, iar apa este necesar─â mai mult la germinarea semin┼úelor ┼či în perioada înfloririi ┼či form─ârii p─âst─âilor. Solurile favorabile sunt cele luto-nisipoase sau nisipo-lutoase, cu un con┼úinut mediu în elemente fertilizante. Se recomand─â cernoziomurile, solurile aluvionale, brun-ro┼čcate de p─âdure.

V. Soiuri

a) Soiuri pitice cu p─âstaia galben─â:
  • Galben─â de Moldova (soi timpuriu cu p─âst─âi c─ârnoase ┼či rezistent la antracnoz─â ┼či bacterioz─â);
  • Galben─â untoas─â (soi semitimpuriu, pitic, cu bobul la maturitatea fiziologic─â mic, alungit ┼či de culoare alb─â);
  • Oxy-Amidor (tuf─â r─âsfirat─â, p─âst─âi lungi cu rezinsten┼ú─â la antracnoz─â).
b) Soiuri pitice cu p─âstaia verde:
  • I┼čalni┼úa 43 (soi timpuriu, cu o produc┼úie de 8-18 t/ha, p─âst─âi c─ârnoase ┼či semin┼úe de culoare bej, tuf─â compact─â);
  • Prelude (tuf─â r─âsfirat─â, de calitate foarte bun─â ┼či rezistent la boli);
  • Olga (soi semitimpuriu cu tufa compact─â ┼či capacitate de produc┼úie ridicat─â);
  • Lavinia (soi târziu, cu tuf─â foarte viguroas─â, p─âst─âi lungi de 10-12 cm, f─âr─â a┼úe ┼či cu semin┼úe albe. Poten┼úialul de produc┼úie se ridic─â la 10-12 t/ha);
  • Fana (soi semitimpuriu cu tufa semicompact─â ┼či capacitate de produc┼úie ridicat─â).
c) Soiuri urc─âtoare cu p─âstaia galben─â:
  • Aurie de Bac─âu (soi semitârziu cu înal┼úimea de peste 3 metri, p─âstaia circa 20 cm, cu rezisten┼ú─â medie la boli. Produc┼úia la hectar este de 32-35 t);
  • Bogdana (soi semitimpuriu, cu p─âstaia de 20-25 cm ┼či 4 m în─âl┼úime. Produc┼úia este de 35-40 t/ha);
  • Clujana (soi semitimpuriu cu poten┼úial productiv de 16-18 t/ha).
d) Soiuri urc─âtoare cu p─âstaia verde:
  • Verba (soi timpuriu, cu tufa mediu ramificat─â ┼či p─âstai lungi – 20-25 cm).

VI. Cultivare

        Fasolea se poate cultiva în dou─â moduri ┼či anume cultura timpurie ┼či cea târzie. În ambele cazuri înfiin┼úarea culturii se face prin sem─ânat direct. Cele mai bune plante premerg─âtoare pentru cultura timpurie sunt tomatele, ardeiul, vinetele, varza.
Cultura timpurie
        Se practic─â pentru ob┼úinerea p─âst─âilor necesare consumului din timpul verii, iar preg─âtirea terenului se face începând din toamn─â cu eliberarea acestuia de resturile vegetale, nivelarea, fertilizarea cu 300-350 kg/ha superfosfat ┼či 150-200 kg/ha sare potasic─â, încorporate în sol la adâncimea de 28-30 cm, la ar─âtura de toamn─â. Nu suport─â aplicarea îngr─â┼č─âmântului de grajd în anul culturii de aceea acesta se aplic─â cu un an înainte, la planta premerg─âtoare. În prim─âvar─â se erbicideaz─â (Galex 8 l/ha sau Treflan 5 l/ha). Se aplic─â urm─âtoarele lucr─âri de îngrijire: asigurarea cantit─â┼úii necesare de ap─â în perioada germin─ârii semin┼úelor ┼či mai ales la înflorire ┼či cre┼čterea p─âst─âilor prin 3-4 ud─âri; ar─âcitul pentru fasolea urc─âtoare dup─â ce plantele au r─âs─ârit folosindu-se araci de peste 2 m; distrugerea crustei ┼či a buruienilor prin pra┼čile repetate; combaterea bolilor ┼či d─âun─âtorilor.
Cultura de toamn─â
         Se cultiv─â pentru consumul de toamn─â ┼či preg─âtirea conservelor pentru iarn─â. Înfiin┼úarea culturii are loc în perioada de var─â (10 iunie – 10 iulie), prin sem─ânat direct. Se elibereaz─â terenul, se irig─â, se fertilizeaz─â cu îngr─â┼č─âminte chimice, se face ar─âtura de încorporare de 15-20 cm. De obicei la acest tip de cultur─â se folosesc soiuri pitice. Dup─â sem─ânare solul se men┼úine umed prin irigare cu circa 150 m3/ha pentru a asigura o r─âs─ârire uniform─â. Celelalte lucr─âri de îngrijire sunt acelea┼či ca la cultura timpurie.

VII. Boli ┼či d─âun─âtori

VII.1. Boli

       Antracnoza fasolei (Glomerella lindemuthiana) – este o ciuperc─â ┼či atac─â frunzele ┼či p─âst─âile. Aceasta apare sub forma unor pete galbene-brune care sunt fructifica┼úiile ciupercii. Se combate cu Benlate 0.05%, Topsin 0.1%, Bavistin 0.1%.
       Rugina fasolei (Uromyces appediculatus) se dezvolt─â pe ambele fe┼úe ale frunzelor. În iunie apar pustule brune-ro┼čiatice cu uredospori, iar în august se formeaz─â teleutosporii.
       Arsura comun─â care atac─â întreaga plant─â ┼či se combate cu Dithane cupromix 0.2% sau oxiclorur─â de cupru 0.5%.
         Putregaiul umed al tulpinilor ┼či p─âst─âilor care se combate cu Sumilex 0.1%.

VII.2. D─âun─âtori

       G─ârg─âri┼úa fasolei care atac─â în luna iulie depunând ou─âle pe p─âst─âile aflate în faza de recoltare, incuba┼úia având loc în bobul de fasole. Tratamentul de combatere este Carbetox 0.4%, Ecalux 0.1%, Thiodan 0.2%.
        Omida fructelor apare mai rar ┼či se fac tratamente cu Decis 0.04%, Divipan 0.1%, Fastac 0.03%, Ecalux 0.1%.
         Musca semin┼úelor  Se înl─âtur─â cu Sinoratox 0.15% sau Diazinon 0.1%.
 

VIII. Recoltarea

       În cazul culturii timpurii se face de 3-4 ori, la interval de 3-4 zile când p─âst─âile ating dimensiunile caracteristice soiului, sunt fragede ┼či suculente. Se recolteaz─â manual simultan cu sortarea p─âst─âilor ob┼úinându-se o produc┼úie de 4-5 tone la fasolea pitic─â ┼či 15-20 t/ha la cea urc─âtoare. Cultura de toamn─â se recolteaz─â în prima decad─â a lunii septembrie, iar produc┼úia este de 4-6 t/ha.

IX. Importanţa (Aspecte economice)

  • plant─â alimentar─â. Se consum─â atât p─âst─âile, în stadiul tân─âr când sunt fragede cât ┼či semin┼úele care se conserv─â în borcane sau cutii de tabl─â. P─âst─âile sunt bogate în substan┼úe albuminoide, hidra┼úi de carbon de aceea se recomand─â consumul acestora ┼či al sucului de p─âst─âi amestecat cu sucul de morcov de c─âtre bolnavii cu afec┼úiuni ale pancreasului ┼či cei bolnavi de diabet. Boabele de fasole sunt o hran─â destul de ieftin─â;
  • este fertilizator pentru sol deoarece dup─â recoltare o parte din r─âd─âcinile cu nodozit─â┼úi ale acesteia r─âmân în sol. Ele con┼úin substan┼úe azotoase care îngra┼č─â p─âmântul;
  • apa r─âmas─â în urma fierberii boabelor de fasole poate fi folosit─â pentru a me┼úine culoarea ┼úes─âturilor din lân─â;
  • din anumite soiuri se ob┼úin coloran┼úi;
  • semin┼úele pr─âjite pot fi folosite ca substituent pentru cafea;
  • fasolea cre┼čte capacitatea de ap─ârare a organismului, iar cea verde ajut─â memoria ┼či în curele de sl─âbire. Reduce nivelul colesterolului ┼či este o surs─â de fier ┼či calciu;
  • pentru înfrumuse┼úarea gr─âdinilor se poate folosi fasolea decorativ─â sau multifloral─â (Phaseolus multiflorus), deoarece ale florile colorate în alb, roz sau ro┼ču. De asemeni p─âst─âile ┼či boabele acesteia pot fi consumate.

       În lume ocup─â locul 12 între legume, iar cea mai mare produc─âtoare este Africa. În Uniunea European─â mari produc─âtoare de fasole sunt: Spania, Fran┼úa, Italia.

X. Toxicitate

       Boabele de fasole crude con┼úin tripsin─â, o substan┼ú─â otr─âvitoare pentru om care poate produce senza┼úii de vom─â ┼či diaree. De aceea acestea trebuie fierte înainte de a fi consumate. De asemeni r─âd─âcina este foarte toxic─â.


Bibliografie

„Sfaturi practice pentru cultura legumelor” de Dr. Gheorghi┼úa Hoza, Colec┼úia Practic Agricol, Editura Nemira 2003
„Biologie, Botanic─â”, Manual de Alexandru Dabija, Emil Sanielevici ┼či Aglaia Ionel, Editura Didactic─â ┼či Pedagogic─â, Bucure┼čti
„Horticultur─â (Legumicultur─â, Pomicultur─â, Viticultur─â, Floricultur─â)”  de Berar Viorel, B─âl─â Maria, Dr─âg─ânescu Emil, Goian Mircea, Moisuc Alexandru, Nedelea Gabriel, Otiman Ion P─âun, P─âl─âge┼čiu Ioan, Sala Florin ┼či Sânea Nicolae, Editura de Vest, 2002
„Atlas botanic”, Editura didactic─â ┼či pedagogic─â, Bucure┼čti. Autori: Lucia Popovici, Constan┼úa Moruzi, Ion Toma
"A Colour Atlas of Poisonous Plants", de Frohne. D. and Pfänder. J.
“Distribuição e caracterização de isolados de Colletotrichum Lindemuthianum”, de Kaesel Jackson Damasceno e Silva
 


Pute╚Ťi trimite articole la adresa: office@roenciclopedia.ro

Afiseaza detaliiAscunde detalii
cristinastory.com

Scroll